Camera Deputaților a adoptat pe 15 octombrie 2025 o modificare a art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, care elimină obligativitatea ca motivarea hotărârii să redea „susținerile pe scurt ale părților”. Textul păstrează obiectul cererii, situația de fapt reținută și rațiunile de drept și de fapt ale soluției, dar fără recapitularea pozițiilor părților. Proiectul a trecut în ședința din 13–15 octombrie, după raportul comisiei de specialitate. Pentru a intra în vigoare, modificarea necesită promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.
Avocatul Adrian Toni Neacșu a reacționat critic, susținând că schimbarea, deși „ușurează activitatea” instanțelor, „slăbește calitatea hotărârilor”, îngreunează controlul judiciar în căile de atac și „slăbește dreptul la apărare”, deoarece argumentele părților nu se vor mai regăsi în documentul final. El afirmă că hotărârile vor fi „mai scurte, dar mai greu de înțeles”, iar părțile ar putea crede că susținerile lor „nici nu au fost luate în seamă”. În opinia sa, măsura „ridiculizează activitatea avocatului” în procesul civil, pentru că apărările formulate nu vor mai fi sintetizate în motivare.
Neacșu mai arată că noul format al considerentelor face mai anevoioasă verificarea contradictorialității în apel sau recurs, întrucât nu mai este suficientă lectura hotărârii, fiind necesară parcurgerea tuturor încheierilor de ședință din dosar. El invocă și tradiția: includerea, sub diverse forme, a pozițiilor părților în conținutul hotărârii datează încă din Codul de procedură civilă de la 1865.
Contextul legislativ și pozițiile instituționale
Inițiativa are un istoric vechi și a fost susținută pe larg politic. În registrul Camerei, proiectul figurează ca „Propunere legislativă pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010”, cu raport întocmit în 13 octombrie 2025; postările oficiale ale Camerei indică adoptarea la 15 octombrie. În spațiul public, proiectul a circulat și cu indicativul „PL-x 130/2022”, însă pe site-ul Camerei apare în seria inițiativelor din 2022 cu raport la „PL nr. 120/2022”.
Consiliul Legislativ a emis încă din ianuarie 2022 un aviz negativ asupra modificării propuse, atrăgând atenția că eliminarea redării susținerilor pe scurt poate afecta transparența motivării și poate îngreuna controlul judecătoresc, inclusiv sub aspectul contradictorialității. În literatura de specialitate din 2022 s-a reamintit că forma în vigoare a art. 425 lit. b) impune explicit menționarea „obiectului cererii și susținerilor pe scurt ale părților”.
Potrivit cronologiei, proiectul a fost respins inițial în Senat și ulterior adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Rămâne pasul promulgării.
Argumentele avocatului și alternativele propuse
În analiza sa, Neacșu consideră că efectul practic asupra profesiei de avocat este unul de „minimalizare” în percepția justițiabililor: lipsa redării pozițiilor părților în motivare poate face invizibil efortul apărării. El anticipează inclusiv un impact asupra acceptării hotărârilor de către partea care pierde, care nu își va mai regăsi, nici sumar, argumentele.
Avocatul mai spune că standardul de motivare ar trebui întărit în alt mod: prin obligarea motivării odată cu pronunțarea hotărârii civile, după modelul procedurii penale, pentru a asigura claritate, precizie și un control judiciar efectiv. În viziunea sa, aceasta ar răspunde preocupării reale pentru eficiență, fără a renunța la sinteza pozițiilor părților.
Pe plan practic, modificarea ar muta accentul verificării contradicțiilor din motivare către ansamblul dosarului: instanțele de apel și recurs ar trebui să confrunte considerentele cu încheierile de ședință și cu concluziile scrise, în lipsa unei secțiuni care să rezume explicit apărările.
Postarea integrală:
„Azi s-a adoptat o modificare la Codul de procedura civilă care e ceruta de multă vreme de sistemul judiciar, pentru că le ușurează activitatea, dar care pe fond duce la slăbirea calității hotărârilor judecătorești, îngreunează controlul judecătoresc în căile de atac și slăbește dreptul la apărare, inclusiv prin ridiculizarea activității avocatului în procesul civil.
Dacă legea (PLX 130/2022) va fi promulgată, atunci în cuprinsul motivării hotărârii judecătorești (în considerente) nu se vor mai găsi "susținerile pe scurt ale părților".
Acestea reprezintă punctele de vedere juridice sau privind faptele susținute de reclamanți, pârâți și celelalte părți, personal sau de regulă prin avocați, și față de care judecatorii se pronunță, ținând sau nu cont de ele.
Desigur, hotărârea va fi mai scurtă, dar și mai greu de înțeles. Poate va fi chiar mai greu de acceptat de partea care pierde și care nu o să-și mai vadă propriile susțineri în hotărâre, putând crede că acestea nici nu au fost luate în seamă. Avocații primesc de asemenea o lovitură puternică, pentru că practic argumentele și apărările lor juridice nu se vor mai regăsi în documentul final, iar contribuția lor va fi minimalizată, cel putin în percepția părții care îi plătește onorariul. Prevederea îngreunează și activitatea în căile de atac pentru că verificarea contradictorialității (discutarea tuturor apărărilor, excepțiilor, cererilor) nu se va mai putea face doar pe baza hotărârii ci trebuie luate individual toate încheierile din dosarul de fond.
Nu în ultimul rând, se renunță la un conținut al hotărârii judecătorești care, sub o formă sau alta, datează de la Alexandru Ioan Cuza, prin primul nostru cod de procedură civilă (1865).
Proiectul legislativ e vechi (din 2022), a fost semnat de reprezentanți ai tuturor partidelor, USR, PSD, UDMR, PNL și chiar AUR (George Simion), fusese respins la Senat și are aviz negativ de la Consiliul legislativ. AUR a votat la fel cu partidele de la putere, așa încât a trecut cu vot covârșitor.
Aștept să văd analiza pe care o va face președintele Nicușor Dan înaintea promulgării, pentru că s-a lovit de sute sau poate mii de motivări de hotărâri judecătorești date chiar în dosarele lui, așa că poate evalua și personal (chiar subiectiv) nevoia de claritate, precizie și contradictorialitate a acestora.
Din punctul meu de vedere o modificare necesară era introducerea obligării motivării hotărârii judecătorești civile odată cu pronunțarea ei, așa cum se întâmplă în penal.”
Comentează