Procurorul general, Augustin Lazăr, a spus într-o ședință CSM din ianuarie 2017 că protocoalele sunt „inginerii” pe care nu și le însușește deoarce ele nu se regăsesc în Codul de Procedură Penală, vorbind despre cel din 2009, deja desecretizat, însă în acel moment era în vigoare cel secret din 2016.
„Este adevărat că a existat un protocol care nu mai există. Cred că este și o lipsă a mea, pentru că nu am comunicat, nu am făcut mare caz atunci când am preluat mandatul, să spun: „Nu mai există niciun protocol care să prevadă comisii mixte sau echipe mixte sau nu știu ce”. A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de procedură penală, Doamne Dumnezeule... Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecați după Codul de procedură penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu știu ce”, a spus procurorul general Augustin Lazăr, ședința CSM din ianuarie 2017, conform Mediafax.
La acel moment, era deja în vigoare protocolul semnat de Lazăr cu SRI în 2016, pentru care s-a inițiat, în prezent, procedura de declasificare. Acest protocol a fost dat publicității cu câteva zile în urmă, de către consilierul premierului, Darius Vâlcov.
Incendiu de proporții în Oradea. Sediul Episcopiei Greco-Catolice, cuprins de flăcări gigantice
Augustin Lazăr a precizat și care sunt limitele după care procurorii lucrează, pentru a elimina suspiciunea unor echipe mixte: „Procurorul este cel care coordonează o echipă alcătuită din ofițeri ai poliției judiciare. Ofițerii sunt abilitați să efectueze acte de urmărire care au caracter legal. (...) Procurorul nu face parte din echipă, procurorul conduce și coordonează activitatea poliției judiciare. Cine vine din exterior cu mapa la subsoară pentru a aduce informații celor care lucrează nu are ce se adresa ofițerilor de poliție, ci celui care conduce și coordonează activiatea. (...) Nu are ce căuta ofițerul, operatorul de informații să-mi conducă ofițerii mei, pentru că eu le spun ce au de făcut în scris și motivat”.
Întrebat de către un membru CSM dacă Ministerul Public are sau nu, în prezent, un protocol încheiat cu SRI, Augustin Lazăr a subliniat că este unul ce stabilește limitele colaborării între instituții: „Da, pentru că lucrează numai pe bază de protocol. S-a terminat, pentru că între timp a intervenit schimbarea legislației. Acela nu mai există, dar există un protocol nou, la fel avem cu Poliția Română și cu alte instituții cu care lucrăm. În esență, stabilește cadrul de reguli în care se desfășoară niște activități, ca nu cumva cei care fac parte din instituție să nu înteleagă bine ce a vrut conducerea. Între cele două instituții trebuie să fie clare regulile”.
Parchetul General a arătat, vineri, printr-un comunicat de presă, că pe 8 decembrie 2016, a încheiat două protocoale cu Serviciul Român de Informații, respectiv protocolul privind cooperarea pentru stabilirea condițiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (NESECRET), publicat pe site-ul Ministerului Public, și protocolul privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii, clasificat secret de stat, nivel secret.
"1. Obiectul Protocolului se referă la cooperarea privind infracțiunile contra securității naționale, a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor săvârșite de cadre militare ale Serviciului Român de Informații, sesizarea parchetului cu privire la infracțiunile constatate de S.R.I. și comunicarea de informații în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea națională a României, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I. și ale Codului de procedură penală.
2. Protocolul și-a încetat efectele la 13.03.2017, prin acordul instituțiilor semnatare. La aceași dată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Serviciului Român de Informații să comunice dacă menține caracterul clasificat al documentului", arată Parchetul General.
Instituția condusă de Augustin Lazăr mai transmite că, pe 22.03.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat demersurile pentru declasificarea protocolului și a solicitat S.R.I. acordul în acest sens.
"Nu au fost comunicate informații publice cu privire la acest Protocol și nici nu a fost publicat întrucât nu a fost finalizată procedura de declasificare. Protocolul a fost transmis la data de 20.03.2018 Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, care au fost informați și cu privire la inițierea de către procurorul general a demersurilor privind declasificarea documentului", mai arată Parchetul General.
Comentează