Ce factor a încurajat suspendarea contractelor de muncă. Unde NU s-a făcut diferențierea între angajați

La numai câteva zile de la începerea stării de urgență, prin OUG nr. 30/2020 publicată în 21 martie 2020, s-a dispus achitarea de către Stat a indemnizațiilor angajaților plasați în somaj tehnic, cărora le-au fost suspendate contractele de muncă. Limita maximă brută decontată a fost stabilită la 4.071 lei.

„Măsura, aplicată nediferențiat, a avut ca efect stimularea companiilor, chiar și a celor a căror activitate nu a fost afectată într-o proporție semnificativă, să procedeze la suspendarea contractelor de muncă ale angajaților. Astfel, în numai câteva zile de la adoptare, numărul contractelor de muncă suspendate a crescut cu sute de mii, ajungând în câteva saptămâni la aproximativ un milion de contracte de muncă suspendate”, susține avocatul Dr. Daniel Moreanu, potrivit Mediafax.ro.

Citește și: Ministrul Finanțelor: România va avea un deficit bugetar de 6,7% din PIB, în 2020;contracţia economică va fi de 2,2% din PIB

Conform acestuia, pe durata stării de urgență au existat cinci mari categorii de companii:

 cele a căror activitate a fost suspendată total, în mod obiectiv, ca urmare a restricțiilor impuse de către autorități (spre exemplu, comerțul în centrele comerciale)

 cele a căror activitate a fost afectată într-o proporție semnificativă (spre exemplu, activitățile din industria ospitalității)

 cele a căror activitate a fost afectată într-o proporție neimportantă

 cele a căror activitate nu a fost afectată (spre exemplu, industria IT)

 și cele a căror activitate a fost stimulată și care au făcut angajări pe durata stării de urgență (spre exemplu, comerțul online, comerțul alimentar, companiile de curierat, etc.).

„Există numeroase companii a căror activitate se putea desfășura în continuare, însă au preferat să suspende în mod preventiv o mare parte dintre contractele de muncă ale salariaților, având în vedere indemnizația de șomaj tehnic achitată de către Stat. Astfel, indemnizația a funcționat ca un stimulent pentru creșterea numărului de șomeri. În loc ca Statul să stimuleze crearea de locuri de muncă și identificarea de către companii a unor măsuri pentru continuarea activității, prin aplicarea nediferențiată a măsurii șomajului tehnic, Statul a preferat să stimuleze suspendarea unui număr mare de contracte de muncă. Dacă măsura acordării șomajului tehnic ar fi fost aplicată diferențiat, doar acelor companii realmente îndreptățite să primească ajutor în starea de urgență medicală, sumele care ar fi rămas în bugetul de Stat ar fi putut să fie utilizate pentru achitarea unei părți din salariul de bază pentru persoanele nou angajate pe durata stării de urgență”, este de părere avocatul.