Suntem la 30 de ani de la Revolutia din 1989 si observam cum, cu cateva exceptii, avem cam aceleasi partide sub o forma sau alta, acestea fiind reprezentate si in diaspora sau in randul comunitatilor istorice de romani.
De cele mai multe ori, pentru romanii din diaspora, programele politice ale partidelor clasice au fost foarte subtiri, cumva trecute la capitolul `si altele`. Poate cea mai eficienta schimbare, insa, a fost infiintarea Ministerului pentru Romanii de Pretutindeni, minister care a produs o unda de soc in randurile cancelariilor din alte tari, acestea vazand crearea unei entitati puternice care ar fi putut sprijini si reprezenta romanii de pretutindeni, atunci cand se aflau in impas si nu numai. Desigur, mai era mult de lucrat la acest minister, dar era un inceput, o temelie pusa.
Indiferent cine si ce a facut sau nu pentru diaspora, voturile acestor romani, in majoritate covarsitoare, s-au dus catre partidele de dreapta sau centru dreapta din tara.
Tot in aceasta perioada, au mai existat cateva curente, unele transformate si in partide care au dorit sa reprezinte diaspora, direct sau pe oamenii de acolo, prin infiintarea asa ziselor `partide ale diasporei`. Din pacate pentru acestia, insa, s-au dovedit a fi niste miscari ce nu au prins aproape deloc, daca ne uitam la rezultatele electorale pe care acestea le-au primit.
De putin timp observam din nou cateva miscari in diaspora, care in mediul online, cel putin, ar castiga alegerile, insa cand vine vorba de a face efectiv, de a pune in practia legile pregatitoare alegerilor, o precampanie si campanie, observam ca nu prea le iese.
O categorie aparte de oameni din diaspora sunt aceia care si-au dat seama ca politica o poti face cu adevarat doar intr-un partid mare, acestia inscriindu-se pe listele partidele cu sanse din Romania. Mai mult decat atat, unii chiar au ajuns in pozitii de mentionat, de parlamentari, ministri, secretari de stat, sau altele. Evident ca in tot acest context putem vorbi si de doctrine si principii, insa oare, am mai putea vorbi despre acestea, cand stanga ia mai multe masuri de dreapta si dreapta invers?!
Pe langa acestia, mai exista si romanii din diaspora care au candidat de-a lungul timpului pe listele electorale pentru pozitii permise de tarile adoptive. Din pacate, de cele mai multe ori, putini au reusit sa obtina numarul minim necesar de voturi pentru a accede in diferitele consilii locale - vom dezvolta si acest subiect, intr-o analiza ulterioara.
Si iata ca, desi avem aproape 10 milioane de romani in diaspora si comunitatile istorice, avem doar cativa romani din diaspora care ocupa functii publice in tara de bastina, ajungand in astfel de pozitii numai prin metode de ei cunoscute.
Comentează