Premium
Evenimentul Zilei:
Pentru un politician care nu a anunțat răspicat că ar avea planuri politice după alegerile parlamentare, ba chiar a lăsat să se înțeleagă că nu e dispus să se înregimenteze în vreun partid politic pentru a rămâne premier, Dacian Cioloș este mult prea preocupat de imaginea sa. Guvernul, în ansamblul său, a intrat într-o logică electorală, care anunță vremuri interesante
Există în momentul de față, la Palatul Victoria, o preocupare permanentă pentru imaginea publică a Executivului. Recent a fost schimbat purtătorul de cuvânt, un colaborator apropiat al lui Dacian Cioloș a preluat conducerea departamentului de comunicare, a fost transmisă ministerelor o circulară prin care niciun comunicat de presă nu mai poate fi promovat public fără ca acesta să fie avizat de specialiștii guvernamentali.
Este evident că, în ultima vreme, Guvernul și-a schimbat strategia de comunicare. Până acum, miniștrii lui Dacian Cioloș erau reactivi în fața criticilor formulate de liderii partidelor parlamentare, PSD și PNL în aceeași măsură, interesați să demonstreze public că soluția guvernării tehnocrate a eșuat. Răspundeau sfios și politicos la orice reproș, ca nu cumva să riște o moțiune de cenzură, care să-i trimită acasă înainte de termen. De câteva zile, miniștrii au intrat în etapa ofensivă...
Pe de altă parte, dacă ne uităm la agenda recentă a Guvernului, observăm o preocupare evidentă pentru măsuri cu larg impact și grad de susținere ridicat în rândul populației. Adoptarea legislației privind birocratizarea a făcut valuri importante, crescând încrederea în Guvernul Cioloș. Ca să nu mai vorbit că noua legislație este rezultatul unui proces în care opinia publică a fost implicată în mod direct, fiind invitată să trimită propriile propuneri de debirocratizare. Cu totul ”întâmplător”, zilele acestea a intrat în vigoar și noua legislație referitoare la indemnizația pentru creșterea copilului, o altă decizie cu potențial electoral major. În acest timp, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, se implică în procurarea de medicamente rare și scumpe pentru oamenii obișnuiți de pe Facebook. Demersul este onest, nu ipocrit.
Vlad Voiculescu făcea asta și înainte să fie ministru, el fiind creatorul celebrei Rețele a citostaticelor, care procura din străinătate medicamente împotriva cancerului ce nu se găseau în România. Încă un plus de imagine pentru Executiv.
Nu în ultimul rând, premierul Dacian Cioloș a participat la o operațiune de ecologizare a Parcului Văcărești, apreciată probabil de publicul tânăr. Fotografiile cu premierul strângând gunoaie, cu mănuși albe, au devenit virale pe rețelele sociale. Mesajul subliminal al acestor fotografii este deosebit de puternic: curățenie.
Mi-e greu să cred că toate aceste acțiuni de imagine nu au fost coordonate, nu au fost programate în cascadă, într-un interval de câteva zile. Cert este că și-au atins scopul. Totuși, de ce atâta preocupare pentru ca Guvernul Cioloș să placă românilor? Ce planuri politice are premierul?
El a anunțat deja că nu se va înregimenta în niciun partid politic, că nu vrea să participe la campania electorală cot la cot cu liberalii, cei care sunt interesați să-l coopteze. Ar prefera mai degrabă să fie numit de președintele Klaus Iohannis după alegeri. Dacă PSD va câștiga scrutinul parlamentar, cu un scor suficient pentru a face majoritatea împreună cu ALDE, va fi foarte greu pentru Klaus Iohannis să-l impună. Liviu Dragnea a anunțat deja că ar putea fi viitorul prim-ministru.
Dacian Cioloș mizează, probabil, din nou pe Stradă. Este premierul post-Colectiv, a ajuns în funcție grație protestelor de stradă și se bazează pe asta și pe mai departe. Speră probabil că, atunci cînd Liviu Dragnea îl va forța pe Klaus Iohannis să-l nominalizeze în fruntea Guvernului, Strada va cere menținerea lui la Palatul Victoria și după alegeri. Pentru PSD este însă esențial să preia guvernarea.
Ziarul Financiar:
După un weekend agitat, săptămâna a început pentru băncile italiene cu un bombardament dur pe bursele de acţiuni, semn că investitorii fug de cele mai riscante active acum când Brexitul aruncă Europa în incertitudine.
Acţiunile Banca Monte dei Paschi, cea mai veche instituţie de credit din lume şi una dintre băncile mari cu probleme din Italia, au atins ieri cel mai scăzut nivel din istorie.
Şapte din primele zece acţiuni în funcţie de scădere incluse în indicele paneuropean STOXX 600 Banks aparţin unor bănci italiene. Monte dei Paschi a intrat în primele ore de tranzacţionare într-un picaj de până la 10%.
Vechea bancă este una din principalele surse de teamă pentru investitori. În cazul ei, creditele cu probleme sunt egale cu aproximativ o treime din portofoliul de împrumuturi şi principalul factor coroziv pentru profit în ultimii ani, notează The Wall Steet Journal. Acţiunile Monte dei Paschi s-au prăbuşit cu o treime de când britanicii au votat să iasă din Uniunea Europeană. De la începutul anului, declinul depăşeşte 60%.
Astfel de probleme se întâlnesc şi la cel mai înalt nivel al sistemului bancar italian. UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, are credite neperformante de 51 de miliarde de euro, la o capitalizare de piaţă de doar 12 miliarde de euro. În total, sistemul bancar este împovărat de credite neperformante de 198 miliarde de euro, valoare în creştere de la izbucnirea crizei financiare. Creditele cu probleme, cu risc de neplată, se situează la 360 de miliarde de euro – o treime din totalul din zona euro.
În aceste condiţii nu este de mirare că acţiunile băncilor italiene şi-au înjumătăţit valoarea de la începutul anului. La fel, din această cauză nu ar trebui să mire controversele şi incertitudinile create în jurul sistemului bancar italian. Spre exemplu, Financial Times scrie că premierul italian Mateo Renzi este pregătit să sfideze Bruxellesul pentru a salva băncile cu probleme, informaţie pe care cabinetul ministrului s-a văzut forţat să o dezmintă. „Italia nu intenţionează să sfideze Bruxellesul în legătură cu băncile sale. Respectăm regulile şi am prefera pentru băncile noastre o soluţie care să implice pieţele“, a declarat un purtător de cuvânt al lui Renzi. El a precizat că guvernul nu va folosi un fond de bailout naţional pentru bănci care să încalce regulile UE. Materialul FT citează oficiali şi bancheri.
Un alt articol publicat recent, de Bloomberg, cu titlul „Brexitul este momentul Lehman pentru băncile europene“ menţionează problemele băncilor italiene (dar şi pe ale altora). Titlul face referire la evenimentul care a făcut să izbucnească criza financiară din 2008-2009, prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers. Însă ideea articolului este ca autorităţie europene să se folosească de circumstanţele extraordinare create de turbulenţele legate de Brexit pentru a reforma sistemul bancar, aşa cum s-a întâmplat în SUA în timpul crizei. Aceste articole pot alimenta incertitudinile şi frica.
