Comisia Europeană a înaintat marţi noi propuneri ce vizează criza provocată de valul de migranţi, prima sugerând ca strângerea relaţiilor comerciale şi ajutorul pentru dezvoltare destinat ţărilor africane să fie condiţionate de colaborarea acestora din urmă în stăvilirea migraţiei către Europa, iar cea de-a doua având în vedere acordarea mai uşoară a permiselor de muncă în cazul migranţilor calificaţi ce pot contribui la dezvoltarea economiei europene, relatează agenţia Reuters.
'Acele state care colaborează cu noi vor beneficia de un anumit tratament (...) Cele care nu doresc sau sunt incapabile să coopereze vor primi un tratament diferit, ce se va traduce în politicile noastre privind comerţul şi dezvoltarea', a indicat, în faţa Parlamentului European, vice-preşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
El s-a referit în mod special la ţările Africii sub-sahariene, de unde provin o mare parte a migranţilor ajunşi în Europa. Spre deosebire de migranţii veniţi din Siria, majoritatea africanilor care pornesc către ţările Uniunii Europene sunt motivaţi doar de traiul mai bun din Europa, astfel că ei sunt imigranţi economici care în mod normal ar trebui expulzaţi. Însă guvernele africane nu s-au arătat până în prezent cooperante în repatrierea propriilor cetăţeni ajunşi ilegal în Europa şi nici nu au depus eforturi pentru a diminua imigraţia clandestină.
Libia a devenit în ultimii ani placa turnantă a imigraţiei ilegale africane înspre Europa. Profitând de anarhia ce domneşte în această ţară de la înlăturarea lui Muammar Gaddafi de la putere, în anul 2011, sute de mii de migranţi veniţi din ţările Africii subsahariene au reuşit să traverseze teritoriul libian, în pofida dificultăţilor călătoriei prin deşert şi pericolelor implicate de prezenţa grupărilor înarmate. Odată ajunşi pe coasta Mării Mediterane, ei pornesc către Italia la bordul unor ambarcaţiuni oferite de traficanţi şi aflate de cele mai multe ori în stare precară, fapt ce a provocat naufragii soldate cu aproximativ zece mii de victime.
De la începutul anului, aproape 50.000 de migranţi au debarcat în Italia, iar, conform unor surse comunitare, în prezent în Libia ar fi alte sute de mii de migranţi ce doresc să ajungă în Europa. Prin urmare, oficialii europeni se tem că această imigraţie ar putea deveni un fenomen pe termen lung şi au în vedere găsirea unor căi de a determina guvernele africane să colaboreze în controlarea acestui aflux.
Aşadar, Comisia Europeană a propus marţi 'un mix de stimulente pozitive şi negative pentru a recompensa statele terţe dispuse să coopereze efectiv cu noi, dar care să asigure şi consecinţe pentru cele care nu cooperează', a explicat Timmermans, anunţând totodată că, în următorii cinci ani, Uniunea Europeană va aloca opt miliarde de euro pentru programe destinate statelor africane şi se va încerca încheierea unor parteneriate personalizate cu situaţia fiecăreia.
Despre aceste parteneriate a vorbit şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, care a precizat că se vor face demersuri pentru a încheia acorduri cu Niger, Nigeria, Senegal, Mali şi Etiopia, iar Comisia Europeană intenţionează să intensifice cooperarea privind migraţia cu Tunisia şi Libia.
Pe de altă parte, executivul european a propus un set de măsuri pentru facilitarea accesului pe piaţa europeană a muncii în cazul migranţilor calificaţi, care pot contribui la acoperirea deficitului de forţă de muncă. Unele state, cum ar fi Germania, sunt afectate de lipsa forţei de muncă ce rezultă în urma ratei reduse a natalităţii şi a îmbătrânirii populaţiei germane, conform Agerpres.
Astfel, Comisia Europeană doreşte să revigoreze aşa-numita 'Carte Albastră', permisul de muncă european ce permite imigranţilor cu înaltă calificare profesională să lucreze şi să trăiască în orice ţară a Uniunii Europene, permis care a fost puţin folosit în ultimii patru ani. Anul trecut au fost acordate 14.000 de astfel de permise, aproape toate în Germania.
Una dintre măsurile propuse pentru mărirea numărului de Cărţi Albastre emise este diminuarea salariului minim în cazul activităţilor profesionale pentru care se poate acorda acest permis, de care ar urma să poată beneficia inclusiv solicitanţii de azil ajunşi ilegal în Europa.
Comentează