Premium
Ce spun moldovenii și turiștii de la Chișinău despre deportarea basarabenilor de Stalin și marea foamete care a urmat
Moldovenii, dar și turiștii străini, au avut posibilitatea ca timp de trei săptămâni, să afle și să-și împărtășească emoțiile despre suferințele basarabenilor deportați de Stalin în Siberia, în cadrul unei expoziții amenajate în două vagoane din centrul Chișinăului. Corespondenta HotNews.ro a mers acolo și a stat de vorbă cu oamenii.
Expoziția imersivă „Basarabeni în Gulag” a avut loc între 6 și 30 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. În cele două vagoane, care aminteau de vagoanele de vite cu care au fost transportați basarabenii în Siberia, au fost expuse obiectele folosite de victimele deportărilor.
De asemenea, pe un ecran, vizitatorii au putut asculta și vedea mărturiile foștilor deportați. Oamenii au avut apoi prilejul să-și împărtășească impresiile în așa numita „carte a emoțiilor” aflată în muzeul improvizat.
„Tremur toată. Plâng. Am o problemă respiratorie și mi-am închipuit cum aș fi fost sufocat eu în acest calvar. Acum am fost de parcă am simțit pe pielea mea. Mulțumesc organizatorilor”, a scris o femeie.
„Aceste fapte au fost ascunse foarte minuțios în perioada Uniunii Sovietice. Și în prezent sunt multe minciuni din partea Rusiei. Trebuie arătate cât mai des arhivele pentru populație. Au fost timpuri foarte grele și trebuie să înțelegem că noi și acum trăiam în asemenea perioadă”, a mai scris alt vizitator al expoziției, în limba rusă.
„Experiența mea în acest vagon a fost una extremă, aș spune. Sunt la curent de mult timp cu realitatea trenului basarabenilor deportați, însă astăzi mi s-a făcut pielea de găină. Acest subiect va rămâne unul ireal pentru mine și poporul meu. Privesc la tot de aici cu groază”, a scris un vizitator.
Mărturiile de mai sus sunt doar câteva dintre cele scrise de vizitatorii care au trecut pragul celor două vagoane.
În cadrul expoziției a fost prezentată și istoria profesoarei Steliana Dan-Hartea, originară din Ploiești, România.
„Steliana Dan-Hartea, născută în 1913, a fost învățătoare în satul Calfa. Când după 28 iunie 1940, au venit sovieticii ea nu a refugiat, cum au făcut mulți, nici nu credea că o să fie supusă represiunilor, dar a fost acuzată că a fost membră a Frontului Renașterii Naționale. Noi nu știm soarta ei, bănuim că s-a stins acolo.
În 1941 a fost condamnată la cinci ani de Gulag, iar ulterior, în 1950 a fost condamnată repetat”, a povestit pentru HotNews.ro istoricul Ivan Duminica.
Nu toți vizitatorii care au venit la această expoziție au acceptat să vorbească în fața camerei. În ochii multora se vedeau lacrimi.
„Străbunicul are frați care au murit în astfel de vagoane, care nu s-au mai întors. Mie îmi este și greu să vorbesc despre asta și astăzi”, a zis o tânără, plângând.
„Din familia mea nimeni nu a fost deportat, dar îmi dau seama că a fost ceva groaznic, strașnic. Și aflându-mă aici mă ajută să înțeleg mai bine condițiile groaznice”, a spus un bărbat.
Efectele propagandei ruse asupra unei părți din societatea moldovenească
La un moment dat, una dintre vizitatoarele care vorbeau în limba rusă și-a manifestat nemulțumirea că genul acesta de expoziții au scopul de a-i face pe moldoveni „să se certe cu rușii”.
„Să le spună ucrainenilor și rușilor din Moldova ce ar trebui să zică”, a declarat femeia.
Mai multe persoane i-au cerut să vorbească în limba română, iar una dintre acestea i-a atras chiar atenția referitor la ce se întâmplă în Ucraina.
Dialogul care a urmat reflectă într-un bună măsură disensiunile ce există încă în societatea din Moldova, unde o parte a populației este vulnerabilă la propaganda rusă care susține că războiul din Ucraina a fost declanșat de SUA.
„- Rușii sunt fasciști, având în vedere ce fac astăzi în Ucraina.
- America face!
- Rușii au atacat Ucraina. Nu America.
- America. Uitați-vă la America.
- Nu. nu. Nu America”.
Ambasada Rusiei la Chișinău consideră expoziția „incitare la ură față de tot ce este rusesc”
În urmă cu 74 de ani, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul comunist sovietic a organizat cea mai amplă acțiune de deportare în masă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova.
În vagoane similare celor amplasate în Piața Marii Adunări Naționale au fost strămutate forțat 35.796 persoane, dintre care 11.889 erau copii.
De menționat, Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova s-a arătat revoltată de organizarea expoziției „Basarabeni în Gulag” din Piața Marii Adunări Naționale, expoziție care evocă suferințele celor în total peste 90 de mii de români basarabeni, deportați de regimul comunist.
Într-un comunicat de presă, ambasada a menționat că mesajul acțiunilor este evident: incitarea intenționată la ură față de Rusia și tot ce este rusesc.
În replică, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a cerut autorităților ruse să se abțină de interferențe în treburile interne ale Republicii Moldova, „inclusiv în probleme bisericești și ce țin de istoria noastră”
