DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cea mai grosolană fraudă electorală din istoria României

alegeri2

Adevarul:

Pe 19 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de la alegerile prin care comuniştii îşi consolidau puterea în România. Deşi poporul român, împiedicat masiv să ajungă la urne, votase în proporţie de 80% pentru partidele istorice – PNL şi PNŢ, rezultatele au fost pur şi simplu inversate de către Guvernul procomunist.
Anul 1946 fost unul crucial pentru România, aflată sub ocupaţia Armatei roşii, întrucât de rezultatul alegerilor parlamentare de atunci depindea viitorul ţării pentru următoarele decenii. Erau primele alegeri de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar lupta se dădea între partidele istorice - PNŢ, condus de Iuliu Maniu, şi PNL, condus de Constantin I.C. Brătianu - şi PCR.

Electoratul românesc a respins categoric coaliţia formată în jurul PCR şi s-a pronunţat pentru un regim constituţional, pluripartidic, în cadrul căruia să fie garantate şi respectate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. "Respectarea acestor drepturi fundamentale erau garantate de monarhia constituţională şi partidele tradiţionale româneşti, PNŢ-Maniu, PNL-Brătianu şi PSD-Titel Petrescu, cu toate imperfecţiunile lor. Electoratul şi-a dat repede seama, după instaurarea guvernului procomunist condus de Petru Groza că aceste drepturi nu puteau fi garantate de către slugile obediente ale Moscovei, grupate în jurul PCR", explică istoricul Marin Pop, într-un articol publicat în revista "Caiete Silvane".

Pentru a se legitima pe plan internaţional, Guvernul procomunist condus de Petru Groza, ce fusese instaurat cu ajutorul armatei sovietice, trebuia să câştige alegerile cu orice preţ. Bucurându-se de sprijinul populaţiei, PNŢ şi PNL au câştigat cu aproape 80 la sută, însă rezultatul alegerilor a fost pur şi simplu inversat de către comuniştii aflaţi la putere.
În opinia sa, "falsificarea grosolană a alegerilor parlamentare din anul 1946 a reprezentat drama întregii naţiuni române, deoarece nu s-a ţinut cont de opţiunea sa, de a continua drumul firesc în Europa". Şi asta pentru că "ciuma roşie" a reuşit să-şi impună un guvern servil şi în România, instaurând un regim totalitar comunist.

Ţărăniştii reclamă ilegalităţile

 

La alegerile din 1946, Corneliu Coposu a candidat pentru un mandat de deputat al judeţului Sălaj, pe listele PNŢ-Maniu. Cu o zi înaintea alegerilor, a depus o contestaţie împreună cu alţi doi candidaţi ţărănişti sălăjeni, în care semnalează o serie de ilegalităţi produse în pregătirea procesului electoral. Cei trei atrăgeau atenţia, printre altele, asupra modului în care fuseseră întocmite registrele electorale: "Conform legii, trebuiau întocmite de către magistraţi, şi numai în cazuri excepţionale de către primari. Dar registrele au fost întocmite numai de către primari, care erau oamenii noii puteri, cei de dinainte de instalarea guvernului Groza fiind epuraţi". În plus, listele electorale nu fuseseră afişate pentru eventuale revizuiri, după cum stipula legea electorală, astfel că în Sălaj au fost excluşi de la vot cel puţin 7.500 de alegători.

Legislaţia în vigoare mai prevedea că certificatele de alegători trebuiau distribuite de către magistraţi, însă fuseseră distribuite numai prin primării, alţi 7.200 de alegători fiind, astfel, privaţi de dreptul de a vota. Neregulile semnalate nu se opresc aici. Biroul electoral judeţean funcţionase defectuos, adeverinţele pentru delegaţi fiind date cu o zi întârziere. "Având în vedere faptul că organele administrative au arestat ilegal numeroşi fruntaşi ai organizaţiei PNŢ din Sălaj şi i-au adus la Zalău, aceasta a făcut imposibilă distribuirea adeverinţelor. Mulţi dintre aceştia au fost eliberaţi în momentul când nu au mai putut să ajungă la secţiile de votare unde erau delegaţi. Mai mult, adeverinţele pentru candidaţi au fost eliberate abia pe data de 18 noiembrie", afirmă Pop.

 

Organizarea secţiilor de votare din Sălaj, spun semnatarii contestaţiei, "s-a făcut prin sfidarea legii şi a tuturor consideraţiilor tehnice şi de echitate, îngreunând, ba putem spune fără exagerare, împiedecând zeci de mii de alegători să voteze". Astfel, din cei 182.000 de alegători înscrişi pe listele electorale, ţărăniştii consideră că cel puţin 30.000 urmau a fi privaţi de dreptul de a vota.

Coposu, despre adevărul istoric

Despre falsificarea alegerilor de atunci, Corneliu Coposu a purtat o discuţie în 27 iulie 1981, cu istoricul Bogdan Mugescu, pe atunci proaspăt student. Sălăjeanul Marin Pop a descoperit în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii documentul de redă respectiva convorbire. “Prin legea electorală făcută de comunişti în 1946, s-au deschis porţile largi ale abuzului”, îi spune Coposu mai tânărului său prieten, catalogând alegerile din acel an drept “o falsificare brutală a rezultatelor, în sensul că s-au primit dispoziţii ca populaţia să fie lăsată să voteze liniştit, dar rezultatele să fie comunicate invers şi anume ce primea opoziţia să fie trecut la guvern şi invers”. Conform documentului, Coposu spunea că toţi preşedinţii comisiilor de votare primiseră aceste ordine, ei fiind, de altfel, membrii ai PCR.

Digi24:

Statele Unite și Uniunea Europeană se confruntă cu două probleme cruciale: terorismul islamic și revizionismul rusesc. Prima este acceptată de toată lumea, fără nicio ezitare, după seria de atentate care au zguduit Europa și America în ultimii ani.

A doua problemă este încă pusă sub semnul întrebării, deoarece mulți americani și vest-europeni se îndoiesc că Vladimir Putin ar avea ambiții neo-imperialiste. Le consideră a fi doar produsul paranoiei unor est-europeni și invocă drept contraargument faptul că economia Rusiei este fragilă. Cred sau preferă să creadă că tot ce își dorește Rusia este să fie lăsată în pace, să nu fie agresată.

Și asta în ciuda faptului că însuși liderul de la Kremlin nu mai face un secret din planurile sale. Într-o întâlnire pe care au avut-o vineri, Putin le-a transmis șefilor armatei ruse: „Contracararea acţiunilor venite din Vest este esenţială pentru menţinerea echilibrul strategic instituit la sfârşitul anilor ’40, anii '50.”

Nu este nevoie să fii expert în politică internațională ca să știi că granițele lumii libere, în anii ’50, nu includeau țările din Europa de Est. Și că ”echilibrul strategic” despre care vorbește Putin se baza inclusiv pe o rețea de țări-satelit dirijate direct de la Moscova. Iar România se afla printre ele, legată ombilical de politica URSS, oricât mima Ceaușescu independența.

Tot vineri, Vladimir Putin și-a reluat retorica agresivă la adresa scutului antirachetă, pe care îl găzduiește inclusiv România: „Sarcina noastră este de a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv cele asociate sistemului de apărare antirachetă.” Cum vor încerca să neutralizeze scutul? Putin a spus-o deja de mai multe ori, în trecut: prin orice mijloace. Inclusiv militare.

Dacă pentru americani și vest-europeni problema terorismului islamic este cea mai importantă, pentru noi revizionismul rusesc reprezintă amenințarea existențială...

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.