Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Ziarul Financiar:
Marian Popa, şeful centrului de IT de la Bucureşti al DB Global Tehnology, divizia software a celei mai importante bănci germane Deutsche Bank, a făcut una dintre cele mai importante previziuni pentru România din ultimii ani: sectorul IT&C va ajunge la 12% din PIB până în 2025, de la 6% cât este în acest moment.
“România va deveni Silicon Country în următorii ani şi are toate condiţiile să transforme sectorul IT în coloana de fier a economiei”.
În acest moment România are în jur de 150.000 de angajaţi în IT, care produc 6% din PIB, adică 10 miliarde de euro din 170 de miliarde de euro.
Sectorul IT&C a ajuns la aceeaşi pondere în PIB ca agricultura, cu un număr de zece ori mai mic de oameni care lucrează în acest sector.
Cu puţin noroc, la nivelul anului 2025 România ar putea să aibă între 230.000 şi 250.000 de angajaţi în IT, având în vedere că în fiecare an producţia este de 7.000 - 8.000 de absolvenţi la un necesar al pieţei de 12.000.
Gândiţi-vă că cei din IT au un salariu mediu de la 1.500 de euro în sus, cu o perspectivă de 2.000 de ruo pentru următorii ani pe măsură ce România, prin centrele de servicii şi dezvoltare, va luat comenzi mai complexe, cu o valoare adăugată mai mare şi mai bine plătite. (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Când Președintele Trump a hotărât să retragă Statele Unite din Acordul climatic de la Paris, multă lume s-a grăbit să anunțe o nouă alianță dominantă pe scena schimbărilor climatice antropogene (aka încălzirea globală): UE și China. Mai mult, s-a vehiculat și ideea că, de fapt, China va deveni campioana climatică absolută, cea care va conduce și alte țări pe drumul construirii așa-numitei eco-civilizații.
Aparent, China are unele argumente pentru adjudecarea acestui rol: a început să construiască cea mai mare fermă de panouri solare din lume, a promis să cheltuiască cel puțin 360 miliarde dolari până în 2020 pentru a produce energii regenerabile, planifică să închidă 103 termocentrale pe cărbuni.
Până aici, toate bune și frumoase. Unde începe ipocrizia politică a Chinei? De la externalizarea emisiilor ei de gaze cu efect de seră. Cum se realizează? Prin politici de împrumuturi financiare și investiții în diverse țări și continente, astfel încât, pe hârtie, China poate revendica scăderea emisiilor naționale, în timp ce, de fapt, emisiile se produc în alte țări.
Un raport edificator, publicat pe 21 iulie, descrie câteva din mecanismele chineze de export al poluării.
Sub aspectul împrumuturilor, două bănci chineze au acordat peste $141 miliarde, în perioada 2005 – 2016, unor țări din America Latină și Caraibe pentru dezvoltarea unor proiecte cu o puternică amprentă ecologică: exploatări de petrol și cărbuni, baraje pentru hidrocentrale și construcții rutiere. Printre țările care au beneficiat cel mai mult de miliardele de dolari oferiți de China sub formă de împrumuturi se află: Venezuela, Brazilia, Ecuador, Argentina, Bolivia, Trinidad și Tobago, Jamaica și Mexic. De menționat că în prima jumătate a acestui an, China a acordat împrumuturi de peste $17 miliarde industriilor de energii fosile. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Pentru că ţara sa a primit din partea Comisiei Europene „scrisoarea de anunţ formal“ privind legea asupra ONG-urilor străine, adoptată pe 13 iunie, prima etapă a procedurii de infringement lansată acum împotriva Ungariei.
Datele problemei
Legea votată în Ungaria, se spune în comunicatul Comisiei Europene, introduce noi obligaţii pentru anumite categorii de ONG-uri, cele care primesc fonduri din străinătate în valoare anuală de peste 7,2 milioane de forinţi (aprox 24.000 de euro), acestea fiind obligate să se înregistreze şi să marcheze toate publicaţiile, site-urile web şi materialele de presă cu menţiunea „organizaţii sprijinite din străinătate“ şi să prezinte autorităţilor ungare informaţii specifice privind fondurile primite. Nerespectarea acestor obligaţii este sancţionată în termenii respectivei legi.
Esenţa poziţiei Comisiei Europene a fost sintetizată de prim vice-preşedintele Frans Timmermans care a spus : "Societatea civilă este cadrul societăţilor noastre democratice şi din această cauză nu ar trebui să existe restricţii excesive pentru activitatea sa. Am studiat cu atenţie noua lege asupra ONG-urilor şi am ajuns la concluzia că nu este compatibilă cu legislaţia UE. Mă aştept ca guvernul ungar să intre într-un dialog pentru a rezolva această problemă căt mai rapid posibil. Aşteptăm reacţia autorităţilor din Ungaria în 30 de zile".
Dat fiind că această primă etapă a procedurii de infringement a fost lansată pe 13 iulie, data limită pe care o are la dispoziţie Budapesta pentru formularea unui răspuns este 13 august. (Mia multe detalii AICI)
RFI:
Paris este săptămâna aceasta capitala de luptă contra SIDA. Aici are loc până miercuri cel mai mare congres de luptă anti-SIDA la care participă 6.000 de cercetători şi geneticieni. Aceştia au semnat o declaraţie prin care care cer guvernelor să nu renunţe la a finanţa cercetarea asupra HIV –SIDA.
“Sfârşitul HIV nu este posibil fără cercetare iar cercetarea nu poate exista fără investiţii”, se arată în această declaraţie semnată de cercetătorii prezenţi la eveniment. Deşi nu sunt numite direct, Statele Unite respectiv preşedintele Donald Trump sunt vizate prin această declaraţie.
Statele Unite sunt cel mai mare contribuitor în lupta contra HIV. În 2016, America a consacrat 4,2 miliade de euro unor programme de luptă contra acestui virus, foarte departe de ceea ce a alocat Marea Britanie – 645 de milioane de euro ori Franţa – 242 de milioane de euro. Însă, preşedintele Donald Trump doreşte reducerea acestor cheltuieli în bugetul pentru 2018, aflat în discuţie în Congres, la cel mult 1 miliard de dolari. În luna mai, liderul de la Casa Albă scria că « trebuiesc reduse finanţările pentru mai multe programme de sănătate, printre care şi cel pentru SIDA, trebuie să se implice mai mult ceilalţi donatori».
Dacă America va aproba această importantă reducere, 830.000 de pacienţi vor rămâne fără tratamentele necesare. Estimarea aparţine Kaiser Family Foundation, un ong american specializat în politici de sănătate. Statele Unite iau în calcul însă şi o scădere substanţială a contribuţiei la Fondul american de luptă contra tuberculozei şi paludismului. Cel mult 1,13 miliarde de dolari pentru anul viitor, cu 222 de milioane de dolari în minus faţă de 2017. (Mai multe detalii AICI)
