Premium
Milionarul Marian Iancu a pierdut procesul la CEDO, dar această speță stabilește un precent extrem de interesant. Marian Iancu a acuzat membrii completului de judecată de la Curtea de Apel București de imparțialitate, asta pentru că unul dintre judecători fusese în completul care judecase fondul cauzei.
Citește și: Liviu Pleșoianu își anunță DEMISIA din PSD: Eu NU merg mai departe cu academicienii serviciilor
Marian Iancu a reclamat o judecată imparțială a judecătorilor, dar CEDO arată că acestuia nu i-au fost încălcate drepturile.
Precedentul este unul cu puternic impact în justiția din România. Mai multe spețe similare au ajuns sau urmează să ajungă la CEDO, iar semnalul a fost dat.
Istoricul cazului lui Marian Iancu:
1. Reclamantul, dl. Alexandru Marian Iancu, este cetățean român, născut în 1965 și care este deținut în prezent în închisoarea de la Rahova.
3. La 16 decembrie 2014, reclamantul a fost condamnat la treisprezece ani și opt luni de închisoare de către Tribunalul București pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani, complicitate la fraudă, instigare la abuz în serviciu și înființarea unui grup criminal organizat.
4. Reclamantul, care a fost plasat în arest preventiv, a atacat această hotărâre.
5. La 11 mai 2015, procedura de apel a fost inițiată în fața unui grup de doi judecători ai Curții de Apel București, C.B. și D.D.
6. La data de 20 mai 2015, Curtea de Apel a admis o cerere a unui coinculpat care punea la îndoială imparțialitatea celor doi judecători menționați mai sus. În ceea ce o privește pe C.B, instanța a susținut faptul că există suspiciuni rezonabile cu privire la imparțialitatea judecătoarei în cauză, deoarece aceasta din urmă a fost membru al completului care a condamnat definitiv aceiași inculpați într-un caz anterior, la 14 octombrie 2014. Cei doi judecători au fost excluși de la judecarea cauzei, care a fost repartizată aleatoriu unui alt grup de doi judecători, M.M.A și G.T.
7. La 2 iunie 2015 M.M.A. a înaintat președintelui Curții de Apel o cerere de abținere de la examinarea cauzei deoarece acesta a fost, de asemenea, membru al completului care a condamnat definitiv aceiași inculpați la 14 octombrie 2014. Cererea a fost examinată de un grup de doi judecători, G.T și O.B, care au decis să o respingă ca nefondată.
8. În cadrul ședinței din 3 iunie 2015, în cadrul procedurii de atac, reprezentantul reclamantului a depus completului format din judecătorii M.M.A. și G.T. o cerere de recuzare a judecătorului M.M.A. privind lipsa de imparțialitate a acestuia. Reprezentantul reclamantului a susținut că în situația de față se solicită excluderea judecătorului M.M.A de la judecarea cauzei pentru același motiv care a condus instanța să o excludă și pe judecătoarea C.B. Cererea a fost respinsă ca inadmisibilă de către completul format din judecătorii M.M.A și G.T, dat fiind faptul că decizia fusese deja luată.
9. La următoarea ședință, la 4 iunie 2015, reclamantul a continuat să-l acuze pe judecătorul M.M.A și nu a respectat solicitarea instanței la adresa acestuia de a păstra liniștea. Instanța a decis să sancționeze reclamantul pentru sfidarea Curții și a dispus scoaterea acestuia din sala de audiere.
10. Reclamantul a afirmat faptul că, după îndepărtarea sa din ședință, el a fost ținut timp de zece ore în subsolul Curții de Apel București într-o încăpere fără mobilier, fără posibilitatea de a se așeza și fără a primi apă sau mâncare.
11. La 8 iunie 2015, completul format din judecători M.M.A. Și G.T. a respins apelul reclamantului. Condamnarea sa a devenit astfel definitivă.
