Premium
Adevărul:
Cu două zile înaintea Summitului informal de la Bratislava, unde şefii de state şi guverne din UE (cu excepţia Marii Britanii) se vor reuni pentru a discuta despre viitorul Europei, pe 14 septembrie, la Strasbourg, Jean Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene, este aşteptat să prezinte în faţa parlamentarilor europeni analiza asupra „Stării Uniunii“.
Subiectele ce vor fi abordate: migraţie, piaţa muncii, terorism, Brexit şi, mai ales, capacitatea UE de a răspunde principalelor aşteptări formulate de cetăţenii europeni.
Să vedem, deci, care este lista acestor „principale aşteptări“ corelate cu „principalele temeri“, aşa cum au reieşit dintr-un sondaj realizat în cadrul unei cercetări sociologice comandate de Parlamentul European şi realizate între 9-18 aprilie de „TNS Opinion“.
Iată sinteza acestora:
- În marea majoritate a celor 15 domenii care le-au fost supuse analizei, europenii consideră că acţiunea UE este de departe una insuficientă şi se pronunţă, într-o proporţie covârşitoare, în favoarea unei intervenţii europene mai importante decât cea de acum
- Spre exemplu, pe chestiunea migraţiei, 66% din cei chestionaţi consideră că acţiunea UE este insuficientă, iar 74% aşteaptă o intervenţie mai importantă. În cazul protecţei frontierelor externe ale UE, 61% din repondenţi cred că acţiunea UE este insuficentă şi 71% aşteaptă o intervenţie mai importantă.
- La nivel de riscuri, cel al atentatelor este considerat drept "ridicat" de 40% din repondenţi, „de nivel „mediu“ pentru 47% şi „slab“ pentru 17%. O majoritate absolută dintre francezi, britanici şi belgieni consideră că, în ţările lor, acest risc este ridicat.
- Nivelul mondial de reacţie este considerat drept cel mai util în a răspunde ameninţării teroriste. 38% din cei chestionaţi consideră acest lucru ca util, 23% optând pentru un răspuns european, 21% la nivel naţional şi doar 6% la nivel regional.
Trei măsuri sunt considerate drept cele mai urgente pentru lupta împotriva terorismului:
- lupta împotriva finanţării grupărilor teroriste (42%);
- lupta împotriva cauzelor terorismului şi radicalizării (41%);
- întărirea controlului la frontierele externe ale UE (39%)
(...)Interesant de văzut dacă va exista şi o poziţie românească ce se va auzi în Hemiciclul de la Strasbourg, dacă vor exista interpelări sau întrebări adresate de europarlamentarii români, exprimând, poate, chiar o poziţie indicativă asupra a ceea ce va fi discursul oficial al Preşedintelui României într-un moment de importanţă excepţională în care, odată cu discuţia asupra viitorului Europei, trebuie să înţelegem că are loc şi negocierea viitorului nostru al tuturor. Sigur că Jean Claude Juncker va face o pledoarie pentru unitatea Europei? Câţi însă sunt gata s-o mai asculte la modul real? Şi, mai ales, câţi vor să înţeleagă care este alternativa care deja se pregăteşte la porţile a ceea ce ar putea fi o Europă dezunită, revenită la dominaţia demonilor naţionalismelor şi fanatismelor de toate felurile şi originile, la uri naţionale şi cu perspectiva deschisă, din nou, spre rezolvarea tuturor problemelor cu ajutorul armelor?
Ziarul Financiar:
Când lucrurile nu merg bine în economie şi în business, aruncăm vina şi îi înjurăm pe cei de la Guvern, pe primul-ministru, pe ministrul Finanţelor şi pe cel al Transporturilor (asta dacă ştim cine sunt), pe preşedinte, pe Parlament, pe bănci sau pe BNR.
Aţi auzit vreodată pe cineva să dea vina strict pe un primar, pe cineva de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe CNADNR, pe cei care dau efectiv autorizaţii de toate felurile pentru deschiderea şi derularea unei afaceri?
Guvernul poate să scadă TVA-ul la zero şi s-ar putea ca numărul afacerilor să nu crească, pentru că începerea şi derularea unui business depinde mai puţin de nivelul taxelor şi impozitelor, şi mai mult de uşurinţa de a intra şi de a ieşi de pe piaţă. Scăderea TVA de la 24% la 9% pentru alimente şi la 20% pentru toate celelalte bunuri, a dus mai mult la creşterea consumului şi a importurilor decât la creşterea business-urilor şi a locurilor de muncă.
Răzvan Crişan, un antreprenor cu o cafenea în Bucureşti, M60, spune că îţi trebuie luni de zile şi nu mai puţin de 22 de autorizaţii ca să îţi deschizi o cafenea de 50 de locuri.
Parcă cei de la Primărie (Sectorul 1) nu ştiu că veniturile lor depind de afacerea ta, spune Răzvan Crişan. La Sectorul 6 îţi trebuie 22 de autorizaţii. Din conceptul şi munca lui şi din clienţii pe care i-a atras au ieşit 1,6 mil. de lei afaceri în 2015, din care Statul şi-a luat partea , începând de la TVA, CAS, impozit pe salarii, până la taxele de autorizaţie şi locale.
Lucian Azoiţei, de la Pazo Group spune că i-a trebuit un an de zile să obţină autorizaţii pentru construcţia unui bloc de 34 de apartamente. „Un an autorizaţiile, un an construcţia”.
Într-o piaţă în care cel puţin în Bucureşti cererea pentru locuinţe noi este de 3 ori peste ofertă, îţi trbeuie ani de zile pentru a începe lucrările. În acest timp, banii stau degeaba în bănci, cu dobândă zero şi nu circulă în economie.
Din fericire, investiţiile mari şi în special cele străine obţin totul mult mai repede pentru că au mijloacele de a sări peste rând. Dacă vine ordin de sus, toată lumea lucrează pentru ei. Dacă Kaufland vrea, spre exemplu, un sens giratoriu ca să vină clienţii direct, există un consultant care obţine repede acest lucru.
În octombrie, preşedintele Franţei, François Hollande, este aşteptat la Braşov să inaugureze o investiţie a Airbus.
Din păcate, România nu poate creşte mai repede şi este prinsă într-un model economic dependent de investiţiile străine, care vin pe piaţa locală pentru forţa de muncă ieftină, dar bine pregătită, pentru că nu încurajează firmele mici şi mijlocii. Aceste firme sunt ale nimănui şi fiecare trebuie să se descurce cum poate în sistemul de autorizaţii.
Aceste firme pot creşte mult mai repede, sunt mult mai creative, pot scoate produse cu o valoare adăugată mai mare, decât un simplu volan, unde pui un reper, poţi plăti salarii mai mari şi poţi crea mult mai multe locuri de muncă.
Dar cei care au trecut pe la Guvern sau pe la Palatul Cotroceni preferă să taie panglici cu liderii Europei şi să apară la breaking news. Sunt bune şi aceste evenimente şi investiţii, dar din când în când, liderii noştri ar trebui să treacă şi pe la un IMM, care tocmai şi-a luat un echipament de 100.000 de euro.
Ironic, firmele mici şi mijlocii din România angajează cei mai mulţI oameni din economie, 2,5 milioane, dar nimeni nu le trece pragul, mai puţin cei de la Fisc.
Acest lucru se vede şi din statisticile europene, unde România este pe penultimul loc la numărul de IMM-uri pe cap de locuitor, 34, în timp ce media la nivel European este de 50.
