Adevarul:
După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în martie 2014, şi în contextul intensificării misiunilor bombardierelor şi submarinelor ruseşti în Oceanul Atlantic, NATO a devenit tot mai îngrijorată de o eventuală nouă operaţiune militară a Kremlinului în estul Europei.
NATO ar putea folosi cinci tipuri de arme în cazul unei eventuale ofensive ruseşti, scrie Dave Majumdar în „The National Interest“.
Submarinele din clasa Virginia - Cu toate că Rusia a investit masiv în dezvoltarea unor submarine de ultimă generaţie, navele militare americane domină Oceanul Atlantic. Mai mult, flota de submarine din clasa Virginia va creşte în anii următori. Marţi, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a anunţat că Forţele Navale ale SUA vor fi dotate cu nouă submarine de atac din clasa Virginia în următorii cinci ani. Noile submarine vor fi echipate cu 40 de rachete Tomahawk, faţă de 12 în prezent.
Avioanele de vânătoare polivalente F-35 - Cu toate că aparatul de zbor produs de Lockheed Martin nu străluceşte, el are totuşi câteva avantaje, precum viteza superioară şi capacitatea de a fi mai greu de detectat faţă de alte avioane de vânătoare polivalente. Prin urmare, avioanele F-35 ar putea fi folosite pentru pătrunderea flancului central al dispozitivului advers şi efectuarea unor misiuni de recunoaştere în regiuni în care nu pot ajunge alte tipuri de aparate de zbor militare.
Noul bombardier cu rază lungă de acţiune LRS-B - Pentru distrugerea unor ţinte din adâncimea teritoriului rusesc, Pentagonul ar putea mobiliza noul bombardier cu rază lungă de acţiune LRS-B. Deşi bombardierul este dezvoltat în cadrul unui proiect strict confidenţial, se ştie că aparatul militar va fi capabil să „înşele“ chiar şi cele mai sofisticate sisteme de apărare antiaeriană.
Tancurile Leopard 2A7 - La sol, armata rusă ar face faţă cu greu tancurilor germane Leopard 2A7, aflate în serviciu din decembrie 2014. Ultima variantă a Leopard 2 acoperă toate lipsurile constatate în Afganistan. Leopard 2A7 este mai bine protejat în faţa ameninţărilor asimetrice şi are sistemul de armament şi senzori operaţional chiar dacă motorul principal este oprit. De asemenea, vehiculul militar dispune de o nouă gamă de senzori care-i permite să efectueze misiuni de recunoaştere şi colectare de informaţii şi este proiectat să reziste în faţa minelor. Un neajuns al acestui vehicul militar ar fi doar faptul că foloseşte obuze făcute din tungsten şi nu din uraniu sărăcit, precum M829A3, care sunt mai eficiente în distrugerea ţintelor blindate.
Elicopterele de atac AH-64E Apache - Gama AH-64A Apache şi-a dovedit eficacitatea în faţa tancurilor în timpul Războiului din Golf (1991). Elicopterele de atac Apache au fost folosite în utlimul timp împotriva teroriştilor din Irak şi Afganistan, dar nu şi-au pierdut capacitatea de a distruge vehiculele blindate. Noua gamă - AH-64E Apache - este dotată cu 16 rachete antitanc Hellfire, un arsenal care poate distruge o companie de tancuri dintr-un singur foc.
Evenimentul Zilei:
Preşedintele rus, Vladimir Putin, subminează eforturile internaţionale de încheiere a războiului civil din Siria prin atacarea opozanţilor grupării Statul Islamic, în încercarea de a-l susţine pe preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a declarat ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, cu ocazia unei vizite efectuate în tabăra de refugiaţi Zaatari din Iordania.
Mai mult, șeful Foreign Office susține că Putin vrea să-i facă un stat mai mic lui Bashar al-Assad și de aceea subminează negocierile de pace din Siria. Într-adevăr, în afara relansării războiului sectar în Orientul Mijlociu, în ciuda unor discuții speciale prin intermediari din serviciile secrete militare, prin care cerea președintelui Bashar al-Assad să renunțe la președinția statului sirian, Rusia a lansat o redesenare a frontierelor în Orientul Mijlociu în propriul interes și pentru a submina Turcia, identificată ca inamic de ultimă oră.
Astfel, după incidentul doborârii avionului Suhoi deasupra teritoriului turc,
Rusia a decis să-i facă un stat mai mic lui Bashar al-Assad și minorității allawite din Siria, un stat situat la Mediterana și acoperind zona unde și-a instalat bazele din regiune și zona de interdicție de acces aeriană, deopotrivă cu cea navală, la Tartus și Latakia. Mai nou, modificarea de frontiere ar viza și apariția unui stat kurd la frontiera cu Turcia în Siria, dar și transformarea autonomiei kurde din Irak într-o bază pentru același stat kurd, forțând separatismul în sud-estul Turciei. Mișcarea e contrară principiilor convenite de ministrul de Externe, Lavrov, cu secretarul de stat Kerry, care presupunea integritatea teritorială a Siriei și Irakului.
Digi24:
Jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu a vorbit despre rolul profesorului într-o perioadă în care accesul la informație este la un click distanță. „Ce trebuie să facă profesorul esențial? Date, informație găsim în manual și găsim în calculator la un simplu click. Și asta nu e bine. O pierzi la fel de ușor. Pentru ca informația să se fixeze în tine, ca elev, există două condiții. Mai întâi - și esențial – profesorul este responsabilul cu povestea. Informația se fixează când ea este inserată bine într-o poveste”, a spus Cristian Tudor Popescu. Jurnalistul a insistat, în special, asupra metodei de predare. „Metoda de predare care îl validează pe un profesor ca dascăl este să nu le spună nimic de la el, ci să creeze atmosfera și situația astfel încât elevul să ajungă singur sau să i se pară că ajunge singur la respectiva concluzie. Nu să i-o livreze pur și simplu, așa cum fac cea mai mare parte dintre profesori”, a explicat C. T. Popescu. „A doua condiție importantă este, după părerea mea, specializarea. Diferențierea trebuie să se facă de la 14 ani, după școala generală. Acolo înveți de toate, nu trebuie să face diferențieri. E bine să știi în ce țară ești, pe ce lume trăiești, în ce cosmos te-ai născut și câte planete are sistemul solar. Dar după aceea, de la 14 ani, elevul respectiv se poate defini”, a mai spus jurnalistul.
Premium
