DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cele mai misogine partide politice

Jurnalul de Afaceri
femeie succes

Adevarul:

19 liste de candidaturi ale partidelor,  la nivel de circumscripţie, nu respectă legea electorală, fiind alcătuite exclusiv din candidaţi de sex masculin, însă, cu toate acestea, au fost validate de birourile electorale de circumscripţie.

Listele partidelor alcătuite exclusiv din candidaţi de sex masculin, admise de birourile electorale de circumscripţie, sunt: ALDE Alba, Buzău şi Diaspora, USR Dâmboviţa, PMP Ialomiţa, PRU Mehedinţi, PER Bucureşti pentru Camera Deputaţilor şi PNL Covasna, PRU Alba şi Mehedinţi, PRM Alba, Dolj şi Harghita, PER Buzău, Dâmboviţa şi Bucureşti, PMP Harghita, Ialomiţa şi Sibiu pentru Senat, după cum arată un raport al Coaliţiei de Egalitate de Gen, o structură care reuneşte zece organizaţii neguvernamentale.

„Este îngrijorător că în mai multe circumscripţii din ţară a fost încălcată legea electorală, care obligă partidele ca pe listele de candidaţi să existe reprezentarea ambelor sexe (cel puţin o femeie/cel puţin un bărbat), iar acest fapt nu a fost semnalat de nici o instituţie publică până în acest moment. Am constatat că există liste de candidaturi la nivel de circumscripţie ce nu respectă Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, care prevede la art. 52., alin. 2: «Listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat»“‘, atrage atenţia Coaliţia pentru Egalitate de Gen.

De asemenea, activista feministă Oana Băluţă, unul dintre liderii Demos, a explicat pentru „Adevărul” această situaţie. „Mă surprinde faptul că sunt partide care au încălcat condiţii din legea electorală.  Nu există abateri acceptate pentru că eşti un partid mic“, a declarat Băluţă care a amintit faptul că situaţia raportului femei-bărbaţi  în Legislativ stagnează de aproape trei legislaturi. „E un comportament pe care îl găsim, cu mici îmbunătăţiri, din ’90 până acum. Îmbunătăţirile înseamncă că în urmă cu trei legislaturi a crescut ponderea femeilor în Parlament, ceea ce înseamnă că partidele politice şi-au revizuit poziţia. Din acel moment, numărul femeilor în politic, procentual vorbind, a rămas constant, în jur de 10%“, a completat Oana Băluţă.

PSD şi PNL au neglijat iar femeile

Pe partide, cea mai bună reprezentare a femeilor, ca pondere din totalul candidaţilor, o are Partidul Socialist Român (PSR) cu 41,5%, iar cea mai slabă PMP, cu 24%. Cele mai mari partide au uitat din nou ceea ce au promis. PNL a subliniat în dese rânduri că cel puţin o treime dintre candidaţi vor fi femei, însă analiza Coaliţiei pentru Egalitate de Gen arată că procentul femeile de pe liste este de 26.22%. Pe de altă parte, liderul PSD, Liviu Dragnea, vorbea de 40% femei pe liste. Procentul real este 29.19.

„Partidele mari, de exemplu, au multe femei membre. Această selecţie e rezultatul dinamicii din interiorul partidului şi practic, numărul bărbaţilor şi femeilor din Parlament sunt rezultatul unor decizii ale partidelor, nu efect al votului cetăţenilor“, explică Oana Băluţă.

Digi24:

Românii nu sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte viitorul ţării. Ei cred că după alegeri viaţa lor nu se va schimba prea mult, arată un sondaj IRES, realizat la comanda Digi24. Ba mai mult, 3 din zece români cred că o vor duce mai rău de anul viitor. Şi nu e de mirare având în vedere că mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi sunt nemulţumiţi de felul în care merg lucrurile în România.

Şapte din zece români cred că lucrurile în ţara noastră merg într-o direcţie greşită, arată sondajul IRES. Doar puţin peste 20 de procente cred contrariul.

„Oamenii au propriile așteptări legate de modul în care se va schimba România. Pe măsură ce trece timpul, mulți realizează că nu se schimbă în direcția dorită și atunci apare acest indicator de pesimism”, a spus sociologul Dan Jurcan.

Cât despre felul în care trăiesc în România, 34% dintre cei intervievaţi s-au declarat mulţumiţi. 65 de procente spun, însă, că nu sunt mulţumiţi de traiul pe care îl au în ţară.

Sondajul IRES mai arată că viaţa românilor nu s-a îmbunătăţit prea mult în ultimul an.

Aproape 45% dintre cei chestionaţi spun că trăiesc la fel ca în 2015 şi doar un sfert dintre cei intervievaţi spun că o duc mai bine. În schimb, aproape 35% dintre români declară că trăiesc mai prost decât anul trecut.

„Așteptările sunt foarte mici, încrederea e foarte mică în clasa politică, promite foarte mult și în realitate oferă puțin”, spune Dan Jurcan.

Cât despre viitor, românii nu sunt prea optimişti. 28% dintre cei intervievaţi spun că vor trăi mai bine peste un an. Aproape tot atâţia cred că lucrurile vor fi la fel ca în prezent. Iar 30 de procente dintre cei care au răspuns spun că, peste un an, vor avea un trai mai prost.

„Generaţia celor care au trecut prin comunism e o generație care nu este o cultură a riscului, e o cultură a dependenței. Tinerii nu mai așteaptă ca statul să le dea o casă, un loc de muncă. Au înțeles că asta e lumea în care trăiesc, că e multă incertitudine, și încearcă să își croiască un destin în aceste condiții”, spune sociologul.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.