Premium
Oamenii de ştiinţă vor să folosescă inteligenţa artificială pentru a înţelege „limbajul” porcilor. Cercetătorii spun că algoritmul care traduce semnalele acustice ar putea fi dezvoltat pentru a monitoriza automat bunăstarea animalelor, anunță Mediafax.
Oamenii de ştiinţă consideră că „traducătorul de porci cu inteligenţă artificială” - care transformă urletele, scâncetele, mârâiturile şi scâncetele în emoţii - ar putea fi folosit pentru a monitoriza automat bunăstarea animalelor şi pentru a deschide calea către un tratament mai bun al animalelor în ferme şi în alte părţi, potrivit The Guardian.
„Am antrenat algoritmul să decodifice grohăiturile porcilor", a declarat Dr. Elodie Briefer, expert în comunicarea cu animalele, care a co-dirijat lucrarea la Universitatea din Copenhaga: „acum avem nevoie de cineva care vrea să dezvolte algoritmul într-o aplicaţie pe care fermierii să o poată folosi pentru a îmbunătăţi bunăstarea animalelor lor".
Lucrând cu o echipă internaţională de colegi, Briefer a antrenat o reţea neuronală pentru a afla dacă porcii trăiesc emoţii pozitive, cum ar fi fericirea sau entuziasmul, sau emoţii negative, cum ar fi frica şi suferinţa, folosind înregistrări audio şi date comportamentale de la porci în diferite situaţii, de la naştere până la moarte.
Scriind în revista Scientific Reports, cercetătorii descriu cum au folosit inteligenţa artificială pentru a analiza semnalele acustice a 7.414 apeluri de porci înregistrate de la peste 400 de animale. În timp ce majoritatea înregistrărilor proveneau de la ferme şi din alte medii comerciale, altele proveneau din incinte experimentale în care porcilor li s-au dat jucării, mâncare şi obiecte necunoscute pe care să le caute şi să le exploreze.
Oamenii de ştiinţă au folosit algoritmul pentru a distinge apelurile legate de emoţii pozitive de cele legate de emoţii negative. Diferitele zgomote reprezentau emoţii din tot spectrul şi reflectau situaţii pozitive, cum ar fi strângerea în jurul colegilor de naştere, alăptarea mamei, alergatul şi reîntâlnirea cu familia, până la situaţii negative, de la bătăi între purcei, strivire, castrare şi aşteptarea în abator.
„Cercetătorii au constatat că au existat mai multe ţipete înalte în situaţiile negative. Între timp, sunete joase au fost auzite peste tot, indiferent de situaţia dificilă. Cu toate acestea, mârâiturile scurte au fost, în general, un semn bun de mulţumire a porcinelor. Există diferenţe clare între strigătele porcilor atunci când ne uităm la situaţiile pozitive şi negative", a declarat Briefer. „În situaţiile pozitive, strigătele sunt mult mai scurte, cu fluctuaţii minore de amplitudine. Mai exact, grohăiturile încep la nivel înalt şi scad treptat în frecvenţă”.
Potrivit cercetătorilor, algoritmul a clasificat corect 92% dintre apeluri ca fiind emoţii pozitive sau negative. Cu mai multe înregistrări, „traducătorul de porci” ar putea să înveţe să distingă un repertoriu mai larg de emoţii şi să facă lumină asupra bunăstării mentale a altor animale.
În timp ce fermierii tind să recunoască faptul că sănătatea mentală a animalelor este importantă pentru bunăstarea acestora, majoritatea eforturilor de bunăstare a animalelor se concentrează asupra sănătăţii fizice. Briefer şi colegii săi consideră că algoritmul lor poate deschide calea pentru noi sisteme automatizate în industria zootehniei care monitorizează sunetele din ferme şi din alte locuri pentru a evalua bunăstarea psihologică a animalelor.
