Premium
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” va organiza vineri, începând cu ora 10:00, o ceremonie de comemorare la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti, în contextul împlinirii a 79 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria.
La ceremonia depunerii de coroane, organizată vineri, sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi societăţii civile, potrivit news.ro.
Citește și: Virgil Musta, după recordul de pacienți la ATI: Paharul s-a umplut. Nu ştim ce facem în continuare
În octombrie 1941 a început deportarea evreilor din România în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, între 105.000 şi 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi.
Concepută de autorităţile antonesciene ca o variantă românească a Soluţiei Finale, deportarea în Transnistria a presupus exterminarea prin condiţii de viaţă precare: lipsa hranei, a măsurilor de igienă, izbucnirea de epidemii.
„Aveam 18 ani când am fost deportată. […] Auschwitz a fost soluţia totală, dar în cei trei ani în care am fost în Transnistria am murit bucată cu bucată”, a spus Miriam Korber Bercovici, supravieţuitoare a deportărilor în Transnistria.
„Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Naţionale a Victimelor Holocaustului din România reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care putem preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu”, a transmis Institutul.
