Premium
Impulsionată de o transformare rapidă în sectorul încălzirii, cererea de gaze naturale a Germaniei pare să scadă cu o treime până în 2030 și cu încă o treime în următorul deceniu, a constatat firma de consultanță Deloitte într-o analiză a modelelor de cerere pentru combustibilii fosili până în 2050, potrivit cleanenergywire.org.
Sectorul construcțiilor și schimbarea sistemelor de încălzire către pompe de căldură, energie termică solară și alte soluții non-fosile vor conduce la scăderea cererii și vor reprezenta aproximativ jumătate din scăderea cererii până în 2030, urmate de sectorul energetic și apoi de industrie, a declarat consultanța în perspectiva pe care a compilat-o împreună cu Institutul de Ecologie Aplicată (Öko-Institut).
Până la mijlocul secolului, cererea de gaze naturale în sectorul energetic va scădea cu 95 % față de 2021, lăsând un consum anual de doar 50 terawați oră (TWh), cu condiția ca Germania și alte state UE să își atingă obiectivele climatice.
Potrivit Deloitte, gazul va reprezenta doar 1 % din aprovizionarea cu energie primară în 2050, comparativ cu 25 % în 2021. Cererea în scădere rapidă pune un semn de întrebare în spatele investițiilor actuale în infrastructura combustibililor fosili, a declarat Bernhard Lorentz, șeful sustenabilității și climei la Deloitte. "Există riscul ca proiectele să eșueze din cauza acestei evoluții dacă se respectă obligațiile climatice globale", a spus Lorentz.
În plus, un grad ridicat de dominare pe piață a doar câtorva țări - Rusia, Algeria și Norvegia pentru gazul prin conducte și SUA, Qatar și Australia pentru gazul natural lichefiat (GNL) - înseamnă că Germania nu poate atinge o diversificare mult mai mare a aprovizionării prin extinderea infrastructurii de import, a adăugat el.
Rolul hidrogenului
Analiza a presupus că hidrogenul va juca un rol în înlocuirea gazului în sectorul energiei electrice și în cel industrial. Până în 2030, compania de consultanță se așteaptă la o tendință accelerată în industrie de a aplica soluții de producție pe bază de hidrogen, ceea ce înseamnă că cererea de gaze va scădea cu 20 % în acest deceniu și cu încă 60 % până în 2040.
Prin urmare, guvernul ar trebui să fie precaut cu privire la contractele pe termen lung cu furnizorii individuali și să cupleze investițiile în infrastructura de gaze cu concepte detaliate pentru o conversie ulterioară în operațiuni bazate pe hidrogen "pentru a evita efectele de blocare", a declarat cercetătorul Felix Matthes de la Öko-Institut.
Viitorul infrastructurii rețelei de gaze din Germania a fost dezbătut intens de la sfârșitul livrărilor de gaze prin conducte rusești în urma invaziei Ucrainei și a intrării ulterioare a Germaniei în aprovizionarea cu GNL pe bază de nave.
Mai mult, o lege controversată menită să stimuleze tranziția în sectorul încălzirii de către coaliția guvernamentală pare să accelereze foarte mult adoptarea pompelor de căldură, a încălzirii centralizate și a altor soluții cu emisii reduse de carbon, chiar dacă restricțiile privind utilizarea cazanelor pe gaz au fost relaxate în comparație cu planurile inițiale.
