Premium
Gabriel Boric a devenit oficial, vineri, cel mai tânăr preşedinte al Chile, în urma unei ceremonii de învestitură ce prefigurează profundele schimbări pe care Boric intenţionează să le întreprindă la conducerea unui guvern pe care el îl doreşte ecologist, feminist şi cu o puternică amprentă socială, informează AFP, potrivit Agerpres.
Cei 24 de miniştri ai guvernului său, având vârsta medie de 42 de ani şi format majoritar din femei (14 din 24), inclusiv în funcţiile de ministru de interne, al apărării şi al afacerilor externe, au depus de asemenea jurământul după Boric.
În jur de 20 de lideri internaţionali au asistat la ceremonia de învestitură a acestui reprezentant al unei noi generaţii a politicii chiliene, printre care preşedinţii argentinian Alberto Fernandez şi peruvian Pedro Castillo, sau regele Felipe al VI-lea al Spaniei.
La finalul ceremoniei care a avut loc la sediul Parlamentului, la Valparaiso, noul preşedinte chilian a lăsat-o pe partenera sa de viaţă, noua Primă Doamnă Irina Karamanos, să urce într-o maşină decapotabilă, condusă, pentru prima dată în protocol, de o femeie, pentru a se deplasa apoi la Palatul Prezidenţial de la Moneda, în Santiago.
Gabriel Boric, 36 de ani, care ca de obicei nu purta cravată, poate acum să lucreze pentru a-şi onora promisiunile electorale care l-au adus la putere şi care au generat o imensă speranţă printre susţinătorii săi.
"Vom realiza toate schimbările pe care le-am propus, după cum am spus în timpul campaniei, etapă cu etapă, pentru că suntem convinşi că marea majoritate a chilienilor cer schimbări structurale", a dat asigurări Gabriel Boric prezentându-şi guvernul.
Moştenitor politic al revoltei sociale care a zguduit Chile în 2019, considerată până atunci cea mai stabilă ţară din regiune, preşedintele ales în decembrie la conducerea unei coaliţii de stânga trebuie să găsească răspunsuri la cererile de reformare a sistemelor de sănătate, educaţie şi pensii, precum şi la exigenţele de reducere a inechităţilor.
Pentru fostul lider al studenţilor, deputat din 2014, soluţia trece prin instaurarea unui stat-providenţă inspirat din social-democraţia europeană şi prin ruptura cu neoliberalismul din timpul dictaturii lui Augusto Pinochet (1973-1990).
Dacă rezultatele economice ale Chile din ultimii 30 de ani au fost salutate şi chiar invidiate, ele au fost obţinute cu preţul unor mari inegalităţi (1% din populaţie deţine 26% dintre bogăţiile Chile, potrivit ONU) şi au dus la violenţele din 2019.
Fostul preşedinte a fost nevoit să cedeze cererii de redactare a unei noi Constituţii a acestei ţări. După alegerea membrilor Adunării Constituante, elaborarea ei este în curs şi noua sa versiune va fi supusă unui vot în cadrul unui referendum în 2022.
"Nu începem un nou capitol al istoriei noastre democratice. Nu începem de la zero, există o istorie înaintea noastră care ne susţine şi ne inspiră", a temperat cu toate acestea Boric pe 21 ianuarie, când şi-a anunţat guvernul, pe care îl doreşte şi "ecologist".
Însă, potrivit unor analişti politici, Boric va trebui să reformeze un Parlament care este departe de a fi ataşat cauzei sale. "Principala provocare căreia va trebui să-i facă faţă Boric este de a stabili un dialog în vederea depăşirii obstacolelor legislative, pentru a avea capacitatea de a finanţa statul-providenţă", estimează Rodrigo Espinoza, profesor la Universitatea Diego Portales.
El va trebui de asemenea să facă faţă neîncrederii din partea parlamentarilor radicali de dreapta şi de stânga în ceea ce priveşte capacitatea sa de a realiza schimbările sociale pe care le promite, în timp ce marja sa de manevre este redusă de încetinirea economiei chiliene, notează AFP.
