China a introdus în serviciul activ primul portavion de concepţie integral chineză

China a introdus marţi în serviciul activ al doilea portavion, primul de concepţie integral chineză, într-un context de rivalitate cu Statele Unite în regiunea Asia-Pacific, a anunţat televiziunea publică CCTV, relatează AFP, potrivit news.ro.

Integrarea oficială în forţele chineze a bastimentului - numit "Shandong" - a avut loc în cadrul unei ceremonii la o bază navală situată pe Insula Hainan (sud), în prezenţa preşedintelui chinez Xi Jinping, care a străbătut puntea navei.

Ceremonia a avut loc în prezenţa a aproximativ 5.000 de membri ai Marinei şi muncitori, care au cântat imnul naţional, asistând la ridicarea steagului chinez, potrivit site-ului CCTV.

Xi Jinping a făcut o poze de grup cu militarii şi civilii prezenţi în portul din oraşul de coastă Sanya, pe care i-a îndemnat ”să aducă noi contribuţii Partidului Comunist şi poporului” chineze.

China dispunea până în prezent de un singur portavion operaţional - Liaoning, construit de fosta URSS pentru Ucraina, introdus în serviciu în 2012.

Al doilea portavion, cunoscut până în prezent sub numele de "Type-001A" şi pus pe linia de plutire în 2017, are propulsie clasică - şi nu nucleară - şi poate îmbarca aproximativ 40 de avioane, potrivit unor experţi.

Alexandru Cumpănașu îi îndeamnă pe susținători la calm: 'Dragi cumpănași, deocamdată nu am ce să reproșez DNA'

Armata chineză îşi continuă astfel ascensiunea şi este considerată drept a doua forţă militară mondială, după Statele Unite. Acestea din urmă dispun însă de un buget al Apărării de aproximativ trei ori mai mare.

Introducerea în serviciu a celui de-al doilea portavion intervine în contextul în care Beijingul îşi afirmă cu tot mai multă fermitate, în ultimii ani, pretenţiile teritoriale în Marea Chinei de Sud.

China, care invocă o prezenţă mai veche în regiune, îşi dispută cu alte ţări - Vietnam, Filipine, Malaysia şi Brunei - insule şi insuliţe la Marea Chinei de Sud, iar fiecare ţară controlează mai multe dintre ele.

Statele Unite au reacţionat trimiţând nave de război să străbată regiunea, în numele ”libertăţii navigaţiei”, pe care Washingtonul o consideră ameninţată de revendicările chineze.

China, care are de-acum două portavioane în serviciu, rămâne însă cu mult în spatele Statelor Unite - care deţin 11 -, dar depăşeşte Rusia (1), Franţa (1), India (1) şi regatul Unit (1), potrivit unei numărători comunicate AFP de către Nick Childs, un specialist în forţe navale de la centrul britanic de reflecţie International Institute for Strategic Studies (IISS).