România este lider european la scumpiri şi campioană europeană la preţul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.
"Preţul energiei electrice este un indicator esenţial al sănătăţii economice şi al viitorului durabil al unei ţări. El influenţează direct costurile de producţie, nivelul de trai al populaţiei, competitivitatea industriei, dar şi atractivitatea investiţională. România a avut o creştere semnificativă a preţului energiei electrice fapt ce determină inflaţie, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor şi accentuarea vulnerabilităţilor sociale", arată preşedintele AEI.
Potrivit acestuia, în urma analizării preţurilor energiei electrice cu toate taxele incluse în ţările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025, se constată că România ocupă locul 1 în rândul ţărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare. În plus, ţara noastră are cea mai mare creştere a preţului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie - iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creştere de preţ din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la preţul energiei electrice pentru populaţie neraportat la puterea de cumpărare).
Specialistul în energie consideră că, deşi România este puţin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie şi un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear şi regenerabile), preţurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populaţiei.
"România are un preţ de patru ori mai mare decât cel mai mic preţ al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găseşte în Ungaria", subliniază preşedintele AEI.
Acesta a identificat drept mai multe cauze care generează un preţ mare la energie. Astfel, preţul energiei în România este influenţat de evoluţiile pe piaţa comună europeană, unde cotaţiile pot fi ridicate în funcţie de ofertă şi preţul combustibililor fosili. Totodată, taxele şi tarifele de transport/distribuţie reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu ţările europene, iar lipsa investiţiilor în infrastructură, pierderile tehnologice şi costurile de mentenanţă se reflectă în preţul final.
Chisăliţă mai spune că şi speculaţiile şi volatilitatea pieţe, liberalizarea pieţei, fără consumatori pregătiţi şi fără instituţii care să sancţioneze abaterile de pe piaţă, au permis fluctuaţii mari de preţ.
O altă cauză ţine de tranziţia energetică - investiţii în surse verzi, stocare, noi reţele etc. deşi necesare, presupun costuri iniţiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari.
"În lipsa scăderii preţului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică şi să accentueze inegalităţile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura şi serviciile, ducând la creşterea preţurilor produselor şi la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Totodată, firmele româneşti devin tot mai puţin atractive pentru investiţiile străine, fiind dezavantajate în raport cu ţările unde energia este mai ieftină şi mai stabilă", afirmă preşedintele AEI.
El consideră că, pe termen lung, preţurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflaţie şi pot accentua migraţia forţei de muncă, deoarece oamenii caută condiţii mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecţie pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creşterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural.
Comentează