Premium
Un judecator CSM prezinta datele care demonstreaza ca Romania nu este 'republica procurorilor' asa cum se vehiculeaza in spatiul public, prin asta intelegandu-se ca procurorii nu sunt atat de puternici incat judecatorii sa se teama de ei.
Judecatorul Cristian Danilet spune pe site-ul sau ca in 2015, de la intrarea in vigoare a noilor coduri, DNA şi DIICOT au solicitat luarea, prelungirea şi înlocuirea măsurii arestării preventive în 664 situaţii şi judecătorii le-au admis în 207 situaţii. La acestea se mai adaugă maxim 19 contestaţii admise. "Deci, judecătorii au admis cel mult 34% din cererile procurorilor DNA şi DIICOT", spune acesta.
Procurorii de la celelalte unităţi de parchet au solicitat luarea şi înlocuirea în 2401 situaţii şi judecătorii au admis 926 de solicitări, la care se adaugă maxim 84 contestaţii admise. "Deci, judecătorii au admis maxim 42% din cererile procurorilor", sustine Cristian Danilet, membru CSM.
"Aşadar, după intrarea în vigoare a noilor coduri penale în 1 febr.2014, cererile de arestare preventivă solicitate de către procurori au scăzut cu o treime, raportat la anii anteriori. Din solicitările procurorilor de arestare sau de prelungire a arestării cel mult 40% sunt admise de către judecatori, iar procentul este de 35 pentru cererile formulate de DNA şi DIICOT. Dintre cei trimişi în judecată de către procurori, trei sferturi sunt condamnaţi şi sub un sfert ajung să fie condamnaţi cu executare în regim de penitenciar. Prin urmare, cel de al nouălea mit, intens circulat în aceste zile în spaţiul public, este zdrobit de o evidenţă obiectivă care nu poate fi contrazisă: judecătorii sunt independenţi în raport cu procurorii şi acest lucru este relevat inclusiv de gradul redus al cererilor admise de judecători raportat la solicitările făcute de procurori", concluzioneaza Cristian Danilet.
