- Problema mentenanţei pe care Microsoft nu o mai asigură, din aprilie, pentru Windows XP, având în vedere că Guvernul nu a mai înnoit licenţele pentru nicio instituţie publicăface ca în acest moment să nu fie clar pe ce sistem de operare va fi instalat noul soft. În caietul de sarcini se menţionează că firma câştigătoare trebuie să îşi asume trecerea de la XP la Windows 7. Pe de altă parte, Institutul Naţional de Statistică, deşi are calculatoarele pe care să ruleze Windows 7, nu are şi numărul necesar de scannere compatibile, lipsindu-i în jur de 120 de astfel de echipamente. Varianta de lucru este, în aceste condiţii, o aplicaţie care să funcţioneze în trei scenarii: pe Windows XP, pe Windows 7, dar şi într-o variantă hibridă, cea mai probabilă, de altfel. AEP se bazează şi pe faptul că vulnerabilităţile anunţate de Microsoft sunt vulnerabilităţi în internet, or la alegeri se foloseşte o reţea internă securizată de STS;
- Problema aplicaţiei de scannare. În 2007 şi 2009 s-a folosit pentru scannarea proceselor verbale în vederea introducerii rezultatelor în sistem o aplicaţie INS. De doi ani, Guvernul nu a mai plătit mentenanţa şi suportul tehnic. În consecinţă, pachetul va include şi o aplicaţie de scannare cu suport pe un an;
- Problema securizării datelor. Criptarea datelor trebuie updatată pentru a nu risca "spargerea" softului;
- Problema bazei de date. Sistemele de gestiune a bazelor de date au, în decurs de 5 ani, în medie, două versiuni noi;
- Problema asistenţei tehnice. Nu există, în acest moment, nicio instituţie a statului care să îşi asume rezolvarea unor erori care ar apărea la centralizarea datelor;
- Problema neclarităţilor legislative. Ca urmare a respingerii în Parlament a OUG 1/2007 care a modificat la alegerile din 2007 şi la cele din 2009 legea 33/2007 a euroalegerilor, pentru acest tip de scrutin nu este în acest moment prevăzut clar cum se calculează pragul de 5%. Practic, acesta nu mai este în prezent definit ca parte întreagă rezultată prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la 20, ceea ce face ca nici aplicaţia să nu poată fi setată în funcţie de acest rezultat matematic. În aceste condiţii, AEP ar urma să se adreseze BEC care să clarifice cum se va calcula pragul: prin rotunjire în plus sau în minus. O neclaritate similară apare în situaţia în care doi competitori ar ieşi din alegeri cu rezultate având câturi identice, nefiind în acest moment prevăzut în lege cum se face departajarea. Nici un aspect din cele menţionate nu a fost luat în calcul de Guvern în februarie atunci când a modificat legea prin ordonanţă de urgenţă.
Anul | Tipul alegerilor | Forma de achiziţie | Costurile | Câştigătorul |
2008 | locale | Negociere fără anunţ de participare | 2.535.612 lei, TVA inclus | SIVECO |
2008 | parlamentare | Negociere fără anunţ de participare | 5,8 milioane de lei plus TVA | TEAMNET |
2009 | europarlamentare | Negociere fără anunţ de participare | 1.412.632 de lei plus TVA | SIVECO |
2009 | prezidenţiale | Negociere fără anunţ de participare | 5.361.593 de lei plus TVA | SIVECO |
2012 | locale | Negociere fără anunţ de participare | 4.884.765 de lei plus TVA | TEAMNET |
2012 | parlamentare | Negociere fără anunţ de participare | 7.180.000 de lei | SIVECO |