Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cine ne va numara voturile la alegerile europarlamentare

voturi numarare
890.000 de lei fără TVA, contractul pentru pachetul informatic fiind atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă firmei Asseco SEE, aparţinând grupului polonez ASSECO SOUTH EASTERN EUROPE S.A. care a cumpărat, în ultimii ani, mai multe companii IT româneşti. Aplicaţia intră mâine în faza de testare şi trebuie să fie gata până pe 15 mai, cu 10 zile înaintea alegerilor. Autoritatea Electorală Permanentă va cumpăra în acest an pachetul informatic pentru centralizarea rezultatelor alegerilor din 25 mai de la Asseco SEE, cu care s-a semnat, pe 20 martie un contract învaloare de 5, 89 milioane de lei (echivalentul a 1,3 milioane de euro) fără TVA. Firma câştigătoare aparţine ASSECO SOUTH EASTERN EUROPE SA, o companie cu sediul în Polonia care, potrivit informaţiilor Ziarului Financiar, a intrat pe piaţa românească în 2007, prin preluarea controlului societăţilor Fiba Software şi Net Consulting, cumpărând ulterior şi Professional Bank Systems & Software (Probass). În România, compania este administrată de Cătălin Liviu Gheorghe, Călin Bârseti, Vladimir Aninoiu, Dragoş Şerban Stan, Olga Nicolăescu şi Sorin Vişan şi a făcut anul trecut, în asociere cu SIVECO (titulară a numeroase contracte cu statul), sistemul informatic pentru Registrul Electoral, în valoare de 1 milion de lei fără TVA. Serviciile informatice sunt finanţate în România la fiecare rundă de alegeri cu aproximativ 1 milion de euro, motivul principal fiind acela că legislaţia nu prevede posibilitatea unor contracte multianuale pentru asistenţa tehnică, iar statul nu are o instituţie care să îşi asume funcţionarea fără erori a unei astfel de aplicaţii în noaptea alegerilor. Anul acesta a apărut însă şi un motiv suplimentar: Microsoft a anunţat că nu va mai asigura din aprilie în instituţiile de stat mentenanţa pentru Windows XP, pentru care nu a fost înnoită licenţa, iar INS nu a mai plătit de 2 ani asistenţa pentru aplicaţia folosită până acum la scanarea proceselor verbale în fiecare secţie de votare. Pe ce dă AEP 1,3 milioane de euro Potrivit informaţiilor gândul, contractul, care lasă posibilitatea subcontractării, a fost atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă prin negociere fără anunţ de participare, la care au fost invitate 6 companii din IT: SIVECO, TEAMNET, ASSECO SEE, HP, INTRAROM şi ROMSYS. Valoarea estimată iniţial a fost de 5.917.741,93 de lei fără TVA, iar preţul final va fi de 5.890.000 fără TVA, incluzând aplicaţia pentru centralizarea rezultatelor, softul pentru scannarea proceselor verbale şi suportul tehnic pentru testare, pentru certificare, pentru securizarea aplicaţiei, pentru centralizarea rezultatelor alegerilor, asigurat de aproximativ 190 de persoane. Ca în fiecare an electoral, contractul a fost atribuit prin negociere fără publicarea unui anunţ prealabil, cu justificarea urgenţei, în condiţiile în care Guvernul a aprobat bugetul pentru alegeri cu trei luni înainte de 25 mai, iar aplicaţia trebuia să intre în faza de testare la cu o lună şi jumătate cel puţin înainte de data scrutinului. În calendarul AEP, softul ar urma să fie testat în luna aprilie prin simulări, testat şi implementat la nivel naţional între 1 şi 15 mai în aşa fel încât cu 10 zile înainte de alegeri să intre în aşa-numita procedură de certificare spre neschimbare. Pe de altă parte, Hotărârea de Guvern 103/2014  prin care s-au alocat, pentru europarlamentarele din acest an, 148.744.000 de lei a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 februarie. Sursa: Monitorul Oficial Cu 10 zile înainte de data alegerilor, aplicaţia în forma finală va fi inscripţionată pe un CD şi pusă la dispoziţia partidelor care doresc să o testeze. Softul poate fi folosit inclusiv într-un proces paralel de numărare a voturilor dacă partidele îşi fac pe cont propriu o interfaţă prin care datele să poată fi introduse manual. În varianta sa oficială, aplicaţia va funcţiona numai prin introducerea proceselor verbale din fiecare secţie de votare, printr-un soft de scannare, datele urmând a fi ulterior centralizate automat până la repartizarea mandatelor. De ce se cumpără în România câte un soft pentru fiecare rundă de alegeri În urmă cu 5 ani, la precedentele alegeri europarlamentare, AEP a cumpărat, potrivit datelor din Sistemul electronic de achiziţii publice, o aplicaţie care a costat la acea vreme 1.412.632 de lei fără TVA. Vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, explica în februarie pentru gândul că aceasta nu mai poate fi însă folosită de la o rundă electorală la alta, deşi este încă funcţională. "Printre altele, a scăzut numărul de mandate de la 33 la 32 şi atunci noul program trebuie să ne spună la final cine sunt cei 32 de candidaţi care intră în Parlamentul European. În plus, noi nu ne putem asuma cum funcţionează acest program şi nici instalarea lui. Sunt 42 de birouri judeţene, este Biroul Electoral Central, alte şase birouri electorale de sector. Mai este vorba şi de stadiul de prelucrare a informaţiilor. Firma trebuie să îşi asume şi partea de instalare în toate locaţiile şi buna funcţionare", explica Muhuleţ. Dacă reducerea numărului de mandate de la 33 la 32 se poate face facil, prin modificarea unui simplu parametru, legislaţia incompletă, dar şi renunţarea unor instituţii la a-şi mai plăti licenţele pentru aplicaţii şi sisteme de operare fac ca noul soft să aibă nevoie de mai multe ajustări, susţin reprezentanţi ai AEP. Astfel, în acest moment, există:
  • Problema mentenanţei pe care Microsoft nu o mai asigură, din aprilie, pentru Windows XP, având în vedere că Guvernul nu a mai înnoit licenţele pentru nicio instituţie publicăface ca în acest moment să nu fie clar pe ce sistem de operare va fi instalat noul soft. În caietul de sarcini se menţionează că firma câştigătoare trebuie să îşi asume trecerea de la XP la Windows 7. Pe de altă parte, Institutul Naţional de Statistică, deşi are calculatoarele pe care să ruleze Windows 7, nu are şi numărul necesar de scannere compatibile, lipsindu-i în jur de 120 de astfel de echipamente. Varianta de lucru este, în aceste condiţii, o aplicaţie care să funcţioneze în trei scenarii: pe Windows XP, pe Windows 7, dar şi într-o variantă hibridă, cea mai probabilă, de altfel. AEP se bazează şi pe faptul că vulnerabilităţile anunţate de Microsoft sunt vulnerabilităţi în internet, or la alegeri se foloseşte o reţea internă securizată de STS;
  • Problema aplicaţiei de scannare. În 2007 şi 2009 s-a folosit pentru scannarea proceselor verbale în vederea introducerii rezultatelor în sistem o aplicaţie INS. De doi ani, Guvernul nu a mai plătit mentenanţa şi suportul tehnic. În consecinţă, pachetul va include şi o aplicaţie de scannare cu suport pe un an;
  • Problema securizării datelor. Criptarea datelor trebuie updatată pentru a nu risca "spargerea" softului;
  • Problema bazei de date. Sistemele de gestiune a bazelor de date au, în decurs de 5 ani, în medie, două versiuni noi;
  • Problema asistenţei tehnice. Nu există, în acest moment, nicio instituţie a statului care să îşi asume rezolvarea unor erori care ar apărea la centralizarea datelor;
  • Problema neclarităţilor legislative. Ca urmare a respingerii în Parlament a OUG 1/2007 care a modificat la alegerile din 2007 şi la cele din 2009 legea 33/2007 a euroalegerilor, pentru acest tip de scrutin nu este în acest moment prevăzut clar cum se calculează pragul de 5%. Practic, acesta nu mai este în prezent definit ca parte întreagă rezultată prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la 20, ceea ce face ca nici aplicaţia să nu poată fi setată în funcţie de acest rezultat matematic. În aceste condiţii, AEP ar urma să se adreseze BEC care să clarifice cum se va calcula pragul: prin rotunjire în plus sau în minus. O neclaritate similară apare în situaţia în care doi competitori ar ieşi din alegeri cu rezultate având câturi identice, nefiind în acest moment prevăzut în lege cum se face departajarea. Nici un aspect din cele menţionate nu a fost luat în calcul de Guvern în februarie atunci când a modificat legea prin ordonanţă de urgenţă.
Negocierea directă, unica modalitate de cheltuire a banilor de soft electoral Atribuirea prin negociere directă a fost, cu concursul fiecărui Guvern, în ultimii 6 ani, o regulă şi nu o excepţie la încredinţarea contractelor pentru softurile electorale. Acum cinci ani, la alegerile pentru Parlamentul European, sistemul informatic care a costat 1.412.632 de lei a fost realizat de SIVECO, în urma unui contract atribuit prin negociere directă, fără anunţ de participare. Alţi 2.303.745 de lei s-au cheltuit, separat, pentru un soft de arhivare a listelor electorale. Cu argumentul că de fiecare dată Guvernul a stabilit bugetul prea târziu, mai exact cu doar trei luni înainte de alegeri, cum este şi cazul acestui an, AEP a negociat de fiecare dată direct cu câteva firme, în unele situaţii câştigătorul fiind şi singurul participant care a achiziţionat caietul de sarcini. În acest mod, contractele au fost până acum câştigate alternativ fie de SIVECO România, o firmă care apare în referate ale procurorilor DNA pentru contracte cu statul, suspectate de atribuire preferenţială, fie de TEAMNET INTERNATIONAL, companie aflată până nu demult în portofoliul ASESOFT. Astfel, în 2008, softul pentru alegerile parlamentare a fost achiziţionat de la TEAMNET cu peste 5,8 milioane de lei, fără TVA, istoria repetându-se în 2012, la locale când firma a primit, prin aceeaşi procedură de negociere directă 4.884.765 de lei pentru servicii. La alegerile locale din iunie 2008 costurile s-au ridicat la 2.535.672 lei, iar factura a fost încasată de SIVECO. În 2009, la prezidenţiale, SIVECO a primit, tot prin negociere, contractul pentru o aplicaţie de  5.361.593 de lei cu ajutorul căreia s-au centralizat rezultatele, iar în 2012, la alegerile parlamentare, a încasat pentru aceleaşi servicii 7.180.000 de lei.
Anul Tipul alegerilor Forma de achiziţie Costurile Câştigătorul
2008 locale Negociere fără anunţ de participare 2.535.612 lei, TVA inclus SIVECO
2008 parlamentare Negociere fără anunţ de participare 5,8 milioane de lei plus TVA TEAMNET
2009 europarlamentare Negociere fără anunţ de participare 1.412.632 de lei plus TVA SIVECO
2009 prezidenţiale Negociere fără anunţ de participare 5.361.593 de lei plus TVA SIVECO
2012 locale Negociere fără anunţ de participare 4.884.765 de lei plus TVA TEAMNET
2012 parlamentare Negociere fără anunţ de participare 7.180.000 de lei SIVECO
 preluare Gandul

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.