De când preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia Ucrainei în 2022, s-a vorbit mult despre modul în care Kremlinul a folosit exporturile de hidrocarburi către Uniunea Europeană pentru a-şi finanţa sângeroasa maşinărie de război. Însă puţine lucruri se ştiu despre beneficiile economice pe care Rusia le obţine prin exploatarea comercială a altor tipuri de ''mărfuri'', cum ar fi de exemplu filmele europene.
Delegaţia ucraineană din Eurimages - un fond de sprijin cultural al Consiliului Europei - a trimis o scrisoare Consiliului de Administraţie al acestei organizaţii în urmă cu câteva luni, afirmând că această practică este "imposibil de apărat din punct de vedere moral, politic şi economic", notează Agerpres.
Conform acestui document, publicat în urmă cu câteva luni şi obţinut de EFE, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022 până pe 9 mai 2024, un total de 373 de filme europene au fost lansate în cinematografele ruseşti.
Printre aceste lungmetraje, 34 au fost cofinanţate de Eurimages (care este responsabilă de promovarea coproducţiilor europene, printre alte atribuţii) şi au ajuns să genereze încasări la box office în valoare de 5 milioane de dolari, care, potrivit Ucrainei, ajung indirect în vistieria Rusiei prin TVA, impozit pe venit şi taxe de import.
Deşi poate părea o sumă mică, în documentul trimis de Ucraina se aminteşte că aceste 5 milioane de dolari "sunt echivalentul a aproximativ 1.150 de drone FPV, arme pe care armata rusă le foloseşte zilnic în operaţiuni teroriste care vizează civilii şi infrastructura ucrainene".
În plus, conform scrisorii, distribuitorii ruşi achiziţionează adesea pachete de drepturi care afectează mai multe ţări, în principal cele trei republici baltice şi Ucraina.
Acest lucru împiedică distribuitorii din aceste ţări să achiziţioneze filme finanţate de Eurimages, un organism public la care Ucraina este parte, pentru pieţele lor de film, televiziune sau video la cerere.
Filmele cu cele mai mari încasări
Delegaţia ucraineană însoţeşte scrisoarea cu o anexă care enumeră filmele în cauză, între care cinci coproduse de Spania: "La abuela", un lungmetraj horror regizat de Paco Plaza (în coproducţie cu Franţa); "As Bestas" de Rodrigo Sorogoyen (Franţa); "Alcarras" de Carla Simon (Italia); "Cerdita" de Carlota Pereda (Franţa); şi "Robot Dreams", un film de animaţie regizat de Pablo Berger (Franţa).
Dintre aceste filme, cel care a înregistrat cele mai mari încasări la box office a fost "La abuela" (136.881 de dolari), urmat de "Robot Dreams" (69.724 de dolari).
Lista include şi filme artistice cunoscute, precum "Cea mai rea persoană din lume", o coproducţie între Norvegia, Franţa, Suedia, Danemarca şi Statele Unite, care a fost chiar nominalizată la două premii Oscar pentru Cel mai bun film internaţional şi Cel mai bun scenariu original, încasând 258.417 de dolari la box office.
De asemenea, sunt incluse filme realizate de adevăraţi giganţi ai cinematografiei europene, precum "Marea frumuseţe" de Paolo Sorrentino, care a încasat 109.674 de dolari şi a fost lansat în Rusia în 2023, la zece ani după lansarea sa internaţională.
Această realitate contrastează cu cea de pe cealaltă parte a Atlanticului: Disney, Universal, Sony Pictures, Warner Bros. şi Paramount au decis, la începutul invaziei, să înceteze difuzarea filmelor lor în cinematografele ruseşti.
Delegaţia ucraineană îşi încheie scrisoarea solicitând "ca toţi potenţialii solicitanţi ai programului de sprijin pentru coproducţie să fie informaţi sistematic că Consiliul descurajează exploatarea filmelor susţinute de Eurimages în Federaţia Rusă".
Textul solicită, de asemenea, "încurajarea producătorilor de proiecte susţinute de programul de sprijin pentru coproducţie Eurimages să îşi păstreze drepturile în faţa Federaţiei Ruse atunci când acordă licenţe teritoriale agenţilor de vânzări sau altor terţi".
Mai mult, se solicită ca această politică să devină "o prevedere obligatorie în viitorul apropiat".
Scrisoarea pledează pentru căutarea unor alternative
Scrisoarea pledează pentru căutarea unor alternative pentru ca ruşii să continue să acceseze filmele europene, cum ar fi proiecţiile la instituţii academice sau platforme cu drepturi gratuite.
Pe 21 iulie, Eurimages, într-o declaraţie publică, a lansat un apel către producătorii europeni care repetă aproape cuvânt cu cuvânt solicitarea Ucrainei, dar nu conţine niciun angajament privind respectarea obligatorie a termenilor apelului sau posibile sancţiuni.
Potrivit Secretariatului organizaţiei, Consiliului de Administraţie, format din reprezentanţi naţionali, îi revine datoria să propună măsuri suplimentare.
Potrivit lui Camilo Vazquez Bello, de la subdirecţia generală pentru Promovare şi Relaţii Internaţionale a Institutului de Cinematografie şi Arte Audiovizuale (ICAA), Spania susţine solicitarea Eurimages şi "credem că forţa măsurilor luate trebuie să se bazeze pe unitatea de acţiune a tuturor ţărilor europene".
În ceea ce priveşte acţiunile la nivel naţional, "nu le excludem, dar acestea se vor baza întotdeauna pe consens şi unitate europeană".
Eurimages este un fond activ din 1989 şi care implică 38 din cele 46 de ţări membre ale Consiliului Europei, inclusiv Ucraina. În schimb, Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei la scurt timp după ce a invadat Ucraina
Comentează