Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, şi-a prezentat joi programul pentru Primăria Capitalei care cuprinde conceptul de „Oraş-parc”, PUZ al cărui scop este regenerarea urbană pe axa Piaţa Unirii – Piaţa Victoriei, modernizarea centralelor de cvartal, Centura Verde, care prevede crearea unei reţele continue de parcuri, păduri urbane, coridoare ecologice şi spaţii verzi protejate în jurul Bucureştiului şi între sectoare.
”Bucureştiul pe care îl văd în faţa noastră este un oraş care nu mai acceptă scuze, ci cere rezultate. Un oraş în care investiţiile nu se mai pierd în promisiuni, ci se văd în cartiere, în infrastructură, în calitatea vieţii fiecărui locuitor. Cred într-un Bucureşti modern, coerent, bine administrat — un oraş al lucrurilor făcute temeinic, nu al improvizaţiilor. Un oraş pus la punct!
Viziunea mea este simplă: capitala României trebuie să devină un oraş european în fapt, nu doar în ambiţii. Asta înseamnă transport public eficient, spaţii publice civilizate, aranjate şi dichisite, proiecte mature, transparente şi o administraţie care funcţionează după reguli, nu după interese. Bucureştiul are nevoie de continuitate, rigoare şi curaj în decizii. Iar eu sunt pregătit să duc mai departe această direcţie — cu rezultate, cu respect pentru oameni şi cu ambiţia de a construi un oraş de care să fim, în sfârşit, mândri”, se arată în programul lui Ciprian Ciucu.
Potrivit candidatului PNL la Primăria Capitalei, Bucureştiul are nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Potrivit candidatului PNL la Primăria Capitalei, Bucureştiul are nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), al cărui scop este regenerarea urbană pe axa Piaţa Unirii – Piaţa Victoriei, care să conecteze armonios “camerele urbane” de la nord precum Piaţa Lahovari, Grădina Icoanei, Piaţa Rosetti, Piaţa Sfântul Gheorghe, cu cele de la sud, Centrul Vechi (zona Lipscani), Piaţa Universităţii, Calea Victoriei – inclusiv piaţetele precum Iosif Sava, Valter Mărăcineanu, zona Sălii Palatului şi până la Piaţa Victoriei.
”Un astfel de PUZ dedicat va reconfigura toate aceste zone şi va propune proiecte individuale de regenerare urbană, care să f ie proietate într-o logică unitară (deşi diverse ca funcţiuni şi aspect) şi executate etapizat până în anul 2035”, spune Ciucu.
El mai arată că ”Bucureştiul nu mai are un PUG actualizat de peste un sfert de secol, iar asta din cauza unei combinaţii de blocaje administrative, politice şi juridice”. Ciucu propune conceptul de „Oraş-parc”! un concept pe care l-a implementat cu succes şi care poate fi extins şi în alte cartiere, printr-o bună colaborare cu primarii de sector.
”Rând pe rând, bucată cu bucată, cartierele intens populate din Bucureşti vor deveni mici oaze de verdeaţă – cu flori perene, copaci nou plantaţi, băncuţe simple şi moderne, toate prietenoase cu mediul. Pe lângă spaţiile verzi, intervenţiile viitoare vor viza deopotrivă resistematizări rutiere, parcări de reşedinţă, iluminat, puncte de colectare deşeuri subterane şi supraterane”, spune Ciucu în program.
Candidatul PNL arată că ”Bucureştiul are nevoie de reguli clare privind felul în care arată spaţiul public”
”În viziunea mea, oraşul nu trebuie să fie o junglă de bannere, panouri improvizate şi lumini ţipătoare, ci un spaţiu urban civilizat, ordonat şi coerent, unde disciplina vizuală şi respectul pentru spaţiul public sunt importante. Voi introduce un nou standard de calitate pentru reclamele firmelor şi pentru întregul afişaj stradal, un sistem modern, european, care protejează identitatea oraşului şi reduce agresivitatea vizuală.
Toate firmele vor avea reguli unitare pentru dimensiuni, poziţionare, iluminare şi cromatică. Panourile improvizate, cablurile care atârnă, bannerele rupte, mesh-urile care sufocă faţadele şi inscripţiile kitsch vor fi eliminate treptat, pe bază de calendar, cu sprijin pentru comercianţi şi sancţiuni reale pentru abateri”, afirmă Ciprian Ciucu.
Candidatul PNL mai anunţă cel mai important program de siguranţă urbană din ultimele decenii. ”Bucureştiul nu mai poate trăi la noroc. Trebuie să începem, cu responsabilitate, cel mai important program de siguranţă urbană din ultimele decenii. Suntem capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. În ultimele două decenii, s-au consolidat doar câteva clădiri cu risc ridicat. Această situaţie trebuie schimbată fără întârziere”, spune Ciucu. Principalele propuneri sunt crearea unui fond de expropriere şi valorificare pentru cauze de utilitate publică, acolo unde consolidarea este imposibilă sau mai scumpă decât reconstrucţia (cu excepţia clădirilor de patrimoniu), crearea unui mecanism clar pentru relocarea temporară a locatarilor şi reîntoarcerea lor în locuinţe după finalizarea lucrărilor.
Ciucu mai spune că nu există soluţii magice în doi ani, dar există soluţii realiste
”FAZA 1 (PRIMII 4 ANI): prioritizarea consolidării tuturor clădirilor publice esenţiale – şcoli, spitale, sedii administrative, plus un pachet anual de clădiri rezidenţiale prioritare. FAZA 2 (ANII 4–12): extinderea accelerată la clădirile rezidenţiale cu risc I şi II, pe baza listelor deja existente. FAZA 3: finalizarea intervenţiilor şi transformarea zonelor consolidate în nuclee de regenerare urbană, care la rândul lor să atragă capital din mediul privat”, arată candidatul PNL. Ciucu propune crearea unui fond de siguranţă seismică.
”Pentru ca acest program să nu rămână doar pe hârtie, propun crearea unui fond dedicat, alimentat din: » bugetul local (cu alocare anuală garantată prin hotărâre); » fonduri guvernamentale dedicate consolidărilor; » finanţări europene şi BEI/BERD; » parteneriate cu mediul privat în zonele unde consolidarea aduce plus-valoare urbană. Fiecare intervenţie majoră într-un cartier trebuie transformată într-o oportunitate pentru: »modernizarea spaţiilor publice; »refacerea infrastructurii edilitare; »creşterea valorii zonei prin spaţii verzi, mobilitate pietonală, iluminat modern; »stimularea investiţiilor private în clădirile din jurul celor deja consolidate”, spune liberalul. Ciucu mai afirmă că ”Bucureştiul trebuie să devină un oraş sigur, predictibil şi civilizat”.
”Pentru asta, Poliţia Locală trebuie transformată într-o structură modernă, disciplinată, conectată la nevoile reale ale cetăţeanului şi capabilă să intervină rapid şi eficient. Politica mea este simplă: ordine, disciplină şi respect pentru cetăţean. Cu o Poliţie Locală modernă şi profesionistă, Bucureştiul poate redeveni un oraş în care oamenii se simt protejaţi – zi de zi, în fiecare cartier”, subliniază Ciucu. El menţionează că, după reforma reuşită la nivelul Politiei Locale a Sectorului 6, îşi asumă ridicarea standardelor profesionale la nivelul oraşelor europene şi creşterea operativităţii Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti. Ciucu vrea toleranţă zero pentru haosul urban.
”Poliţia Locală poate contribui să avem un oraş curat, circulabil şi ordonat, unde regulile sunt respectate. »Intervenţii ferme împotriva parcărilor ilegale, ocupării trotuarelor, comerţului stradal neautorizat, abandonului de deşeuri. »Campanii de disciplină urbană: prezenţă vizibilă în teren, patrule zilnice în zone dense. »Colaborare directă cu direcţiile de salubrizare, spaţii verzi şi mobilitate pentru intervenţii coordinate”, arată candidatul PNL.
”Avem ca obiectiv reducerea drastică a numărului de accidente grave, pornind de la principiile „Vision Zero”. Acesta este un proiect multinaţional de siguranţă rutieră, care îşi propune să realizeze un sistem rutier fără decese sau vătămări grave în traficul rutier”, propune Ciucu. Principalele propuneri ale candidatului PNL: Suprailuminarea trecerilor de pietoni şi supraînălţarea lor pe străzile secundare, în dreptul celor mai periculoase intersecţii şi tronsoane, după modelul Sectorului 6; »Instituirea de Zone 30 km/h în jurul şcolilor, grădiniţelor, parcurilor şi în cartierele dense de blocuri; »Amenajarea trecerilor de pietoni cu insule de refugiu, treceri supraînălţate, iluminat dedicat şi semnalizare clară pe arterele periculoase; »Camere de supraveghere şi radare fixe în punctele negre, integrate în sistemul existent de supraveghere (inclusiv cel dezvoltat în Sectorul 6); »Program de educaţie rutieră în şcoli şi campanii de conştientizare pentru şoferi, cu implicarea Poliţiei Rutiere şi a ONG-urilor specializate.
Ciprian Ciucu mai arată în program că serviciul de termoficare este acum vulnerabil şi trebuie să devină un plus pentru Bucureşti
”Oraşul are nevoie de o termoficare modernă, predictibilă şi sustenabilă. Obiectivul major este reducerea avariilor, creşterea calităţii serviciului şi scăderea pierderilor, prin investiţii consistente, planificate pe termen lung. Bucureştiul are cel de-al doilea mega-sistem centralizat de termoficare din lume, după Moscova. A fost conceput să deservească cartierele construite de către comunişti şi salba de industrii ale economiei comuniste din jurul lui. Elcen producea şi produce energie electrică, iar ca produs secundar, rezultat din răcire, este agentul termic (apa caldă şi căldura). Beneficiile unui sistem funcţional centralizat de termoficare sunt următoarele: »EFICIENŢĂ ENERGETICĂ RIDICATĂ – prin cogenerare (producerea simultană de căldură şi electricitate), se utilizează mai bine combustibilul şi se reduc pierderile”, subliniază Ciucu.
El arată că, pentru a transforma sistemul într-un serviciu modern şi sigur, este prioritară continuarea modernizării reţelei. ”Putem deja planifica reabilitarea a încă 100 km de reţea primară (SF în lucru) şi înlocuirea conductelor vechi (>30 ani) cu conducte preizolate, cu detecţie automată a avariilor. »Digitalizarea şi automatizarea pot fi realizate prin implementarea unui sistem SCADA complet în toate punctele termice – control, monitorizare, optimizare consum”, spune el. Ciucu mai vrea modernizarea surselor şi optimizarea producerii de agent termic, pe termen mediu, prin modernizarea celor 8 centrale de cvartal rămase nemodernizate (proiect început), dezvoltarea cogenerării la CET-ul de la Casa Presei Libere şi prin preluarea şi optimizarea CET Griviţa.
”Soluţiile complementare includ producerea de energie verde şi reducerea dependenţei de gaze prin instalarea de panouri solare termice pentru producerea apei calde în sezonul cald, valorificarea potenţialului geotermal din nordul oraşului (pe termen lung). » Necesitatea investiţiilor continue, permanente, este esenţială. Sistemul are aproape 4.000 km de conducte, iar modernizarea nu poate fi oprită. Acest lucru se poate face prin continuarea atragerii de fonduri europene şi din Fondul de Modernizare, optimizarea punctelor termice şi redimensionarea reţelelor, în funcţie de consumul real, pentru reducerea pierderilor, creşterea eficienţei şi scăderea costurilor operaţionale”, arată Ciucu în program. El mai afirmă că ”Bucureştiul are nevoie de o protecţie verde reală, care să reducă poluarea, să creeze un climat urban sănătos şi să conecteze oamenii cu spaţiile naturale ale oraşului”.
”Centura Verde este un proiect strategic de transformare metropolitană. Obiectivul major este crearea unei reţele continue de parcuri, păduri urbane, coridoare ecologice şi spaţii verzi protejate în jurul Bucureştiului şi între sectoare. Beneficiile sunt reducerea poluării aerului şi a efectului de insulă de căldură, creşterea suprafeţei verzi per locuitor şi regenerarea zonelor urbane neutilizate.”, spune Ciucu. El mai arată că Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, subordonată a Primăriei Municipiului Bucureşti, gestionează o reţea de 19 spitale şi, deşi Consiliul General a alocat bugete generoase pentru infrastructura de sănătate, investiţiile în echipamentele medicale şi cazare s-au realizat în clădiri vechi, improprii pentru actul medical modern.
”De exemplu, în ceea ce priveşte siguranţa la incendiu, din cele 19 spitale administrate, 11 nu aveau autorizaţie de la ISU, în 2023. În ceea ce priveşte riscul seismic, nu există date publice care să prezinte situaţia de facto. Chiar dacă multe dintre clădiri au fost construite cu zeci de ani în urmă. Era clară nevoia unor expertize! Da, este necesară reconstrucţia unor spitale de stat în Bucureşti. Şi asta pentru a scădea impactul negativ al infecţiilor nosocomiale, iar serviciile medicale să se desfăşoare la standarde moderne şi de siguranţă, iar personalul medical să-şi poată face meseria în condiţii normale”, spune Ciucu. El menţionează că ”Bucureştiul trebuie să devină un oraş sănătos şi respirabil, în care calitatea aerului este o prioritate absolute”.
”Aerul poluat afectează în primul rând plămânii: irită bronhiile, favorizează bronşitele, agravează astmul şi scade capacitatea respiratorie, chiar şi la persoane sănătoase. Particulele fine, cele invizibile cu ochiul liber, pătrund în sânge şi afectează sistemul cardiovascular, crescând riscul de infarct, accident vascular şi hipertensiune. Pe termen lung, poluarea ajunge şi la nivelul creierului, unde influenţează concentrarea, somnul şi starea generală, iar expunerea constantă este asociată cu un risc crescut de declin cognitiv.
Copiii sunt cei mai vulnerabili: sistemul lor respirator încă se dezvoltă, iar aerul poluat favorizează infecţiile, alergiile şi astmul de la vârste fragede. Organismul expus zilnic la poluare îşi slăbeşte treptat imunitatea, devenind mai predispus la viroze şi infecţii. Iar în oraşele cu aer foarte murdar, speranţa de viaţă scade vizibil, din cauza bolilor cardiace şi pulmonare pe care poluarea le agravează în tăcere, zi după zi”, afirmă Ciucu.
El mai declară că ”Bucureştiul trebuie să devină un oraş al oamenilor, iar politicile de mobilitate trabuie să aibă ca elemente centrale transportul public, în primul rând axat pe metrou şi pe mijloacele transport de suprafaţă: tramvaie, troleibuze, autobuze, dar şi pe transportul alternativ.”.
”Mobilitatea este un serviciu public esenţial, la fel ca educaţia sau sănătatea. Transportul public trebuie să fie opţiunea raţională pentru majoritatea deplasărilor zilnice. Vor fi create coridoare de transport public cu benzi dedicate pentru autobuze, troleibuze şi tramvaie pe axe principale (de ex. Balta Albă – centru, Drumul Taberei – centru, Colentina – centru etc.), cu semaforizare prioritară. Va fi extinsă integrarea tarifară şi informaţională: bilet unic şi aplicaţie unică pentru autobuz, tramvai, troleibuz, metrou şi tren metropolitan, plus parcări de tip park&ride, construite în afara Bucureştiului, pe principalele axe care aduc trafic în oraş”, spune Ciucu.
Candidatul PNL arată că ”mersul pe jos şi bicicleta trebuie să fie alternative sigure şi comode pentru distanţe scurte şi medii”.
”Vom începe, împreună cu Primăriile de sector implementarea etapizată a Masterplanului Velo, votat deja în Consiliul General. Masterplanul Velo propune o reţea coerentă de piste pentru biciclete care va lega locuinţele de locurile de muncă, şcoli, instituţii, zone comerciale. E o infrastructură gândită ca parte integrată din dezvoltarea urbanăReţea continuă de piste de biciclete, proiectate la standarde europene (segregate de trafic acolo unde este posibil, marcaj clar, semnalizare bună), care să lege cartierele mari între ele şi de centru.
Parcări securizate pentru biciclete, pe modelul “last mile” (ultimul kilometru) în cartiere pentru a încuraja deplasarea cu transportul alternativ către staţiile de metrou/tramvai – modelul boxelor şi parcărilor dedicate testate deja în Sectorul 6 este extins în tot oraşul”, se precizează în program.
Ciucu mai arată că Guvernanţa Bucureştiului este „spaghetizată” iar cetăţenilor şi de multe ori nici funcţionarilor publici nu le este clar cine de ce se ocupă: ce face Primăria mare şi ce fac sectoarele.
”Cauzele sunt istorice. Spre exemplu, Guvernul Năstase, pentru a-l slăbi politic pe primarul de atunci, Traian Băsescu, a luat de la Primaria Capitalei 20% din buget şi l-a împărţit sectoarelor. Înainte de mandatul lui T. Băsescu, Ciprian la PMB reveneau cca. 70% din buget (pentru operarea sistemelor mari de utilităţi), iar la sectoare rămânea cca. 30%. În acest moment, la PMB se duc circa 50% din bani, iar cele 6 sectoare împart 50%, în funcţie de numărul de locuitori. Pe fondul incompetenţei şi a schimbărilor politice dese (în ultimii 10 ani, Bucureştiul a avut 6 primari, cu tot cu cei interimari), capacitatea administrativă a Bucureştiului a scăzut semnificativ.
Tot pe acest fond, a crescut capacitatea administrativă a Primăriilor de Sector, mult mai dinamice şi mai capabile de a atrage finanţări şi de a implementa proiecte majore, inclusiv de Şi tot, pe acest fond, în ultimii 10 ani, primarii sectoarelor au cerut şi au primit, fiecare în funcţie de specificul sectorului său, diferite competenţe şi responsabilităţi pe care nu le mai onora PMB. Astfel, de exemplu, Sectorul 6 are în admnistrare toate parcurile. Şi sunt administrate mult mai bine! Asta în timp ce parcurile ALPAB (agenţia PMB) sunt într-o situaţie foarte proastă. Alt exemplu: primăriile Sectoarelor 3 şi 4 administrează mai toate bulevardele principale şi monetizează parcările publice, alte sectoare nu fac acest lucru, sau o fac mult mai puţin. Exemplele sunt nenumărate”, spune Ciucu.
El afirmă că, peste acest fond, Primarul Gabriela Firea, în care PMB gestiona un mare număr de administraţii şi agenţii publice (la care se adaugă si cele din subordinea sectoarelor), a mai adăugat încă un strat de 22 de companii municipal iar mai puţin de 40% dintre acestea au fost desfiinţate de către consilierii generali USR şi PNL în mandatul Primarului General Nicuşor Dan.
”În acest context, Nicuşor Dan a organizat, odată cu alegerile locale din anul 2024, un referendum în urma căruia Guvernul ar trebui să lase decizia împărţirii fondurilor la nivelul Consiliului General. Pentru ca fondurile să urmeze competenţele legale (responsabilităţile) în asigurarea diferitelor servicii publice dintre PMB şi Sectoare, este nevoie de: o reformă administrativă, care să fixeze competenţele legale (reponsabilităţile) între PMB şi Sectoare o reformă internă a Primăriei Capitalei. Voi contracta studii, asistenţă, inclusiv din partea experţilor Băncii Mondiale (instituţia cu una dintre cele mai bune divizii de Reformă a Admnistraţiei Publice din lume) şi voi propune Consiliului General un set etapizat de reforme care vor pune în aplicare rezultatele referendumului votat de bucureşteni în anul 2024”, spune Ciucu.
Comentează