Premium
Licitațiile pentru șase parcări interioare de aproximativ 3.000 de locuri vor fi lansate în aproximativ o lună, a declarat, marți, Sorin Chiriță, city managerul Capitalei, în cadrul conferinței "Jump to Smart. 1.0. România Orașelor Inteligente".
"Avem parcări interioare și vom da drumul la licitații într-o lună pentru șase parcări, aproximativ 3.000 de locuri de parcare. Este prima oară în 26 de ani când Primăria începe deodată mai multe lucrări cu scopul de a oferi cetățenilor locuri de parcare. Dar, oricât de mult am veni noi cu locuri de parcare, trebuie să venim în paralel și cu transportul public, cu educație sau cu conștiința faptului că Bucureștiul are nevoie de spirjinul cetățenilor. Fiecare dintre noi trebuie să înțelegem că dacă facem 100 de metri pe jos este mai ușor decât cu mașina și să înțelegem că dacă avem alternativa autoturismului propriu să încercăm să o folosim", a spus Chiriță.
Acesta a precizat că este pentru prima dată când în România se coroborează două documente, respectiv Planul de Mobilitate și Strategia Energetică a municipiului București. "În România, nici ministerele și nici Guvernul nu au coroborat niciodată strategiile sectoriale. Fiecare a abordat componenta ei de multe ori antagonică cu celelalte. Legislația arată la fel pentru că fiecare minister a inițiat în domeniul lui. Este prima oară când am coroborat două documente strategice, iar Bucureștiul are premisele unei dezvoltări integrate în extensie cu județul Ilfov.
Într-o lună de zile va fi gata Asociația de dezvoltare intercomunitară București-Ilfov de transport public și tot într-o lună va fi gata și Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru termoenergetică București-Ilfov, astfel încât să ne ducem dincolo de granițele administrativ-teritoriale, pentru că astăzi Bucureștiul este captiv în Ilfov, iar Ilfov în județele din jur. Zona urbană funcțională este a întregului areal, care se extinde mai mult decât arealul București-Ilfov. Bucureștiul polarizează mai mult de 4,3 milioane de locuitori și zona urbană funcțională are 45%, aproape 50%, din totalul veniturilor firmelor din România", a explicat city managerul Capitalei.
Sorin Chiriță a afirmat că dezvoltarea Bucureștiului s-a făcut haotic în 27 ultimii, cei 228 kmp ai Capitalei însemnând acum foarte puțin raportat la totalul populației, în timp ce numărul de autoturisme la 1000 de locuitori în București și Ilfov este cel mai mare din Europa. "Dezvoltarea Bucureștiului s-a făcut haotic în ultimii 27 de ani. (...) Construcții se fac peste tot lume, dar construcția urmează drumul, însă noi suntem nevoiți ca drumul să urmeze construcția. (...) la noi unde a fost o bucată de teren s-a mai făcut o construcție, iar orașul s-a dezvoltat pe orizontală. Numărul de autoturisme la 1000 de locuitori este cel mai mare din Europa în București și Ilfov, fiind singura capitală pe suprafață mică și cu o dezvoltare pe orizontală", a mai spus Chiriță.
În opinia acestuia, măsurile propuse prin Planul de Mobilitate pot soluționa o parte din aceste probleme, dar cetățeanul trebuie să fie încurajat să utilizeze mijloacele de transport în comun, transportul alternativ și multe alte soluții pe care un oraș inteligent și le propune. "Planul de mobilitate are un soft, un model matematic utilizat de toată lumea, iar atâta timp cât am băgat datele în acel model matematic și a rezultat că putem să dăm drumul la o bandă unică pentru transportul în comun trebuie doar să facem o comunicare și oamenii să accepte acest lucru, atâta vreme cât există alternativa transportului", susține Chiriță.
City managerul Capitalei a menționat un studiu făcut pentru Planul de Mobilitate de specialitate care arăta că în București sunt persoane care nu au ieșit ani de zile din cartierul lor și în aceste condiții este foarte greu să dezvolți un oraș sustenabil. "În municipiul București sunt oameni, cetățeni care nu au ieșit de câțiva ani de zile din cartierul lor. Este foarte greu să faci pe această cultură socială, să faci, să te gândești că acolo ar trebui să fie zona comercială, că acolo ar trebui să fie zona industrială. Cred că ar trebui mai multă educație și mai multă încurajare și informare, care de obicei cred că trebuie să vină din societatea civilă, să facă lucrul acesta și să încurajeze oamenii pentru mobilitate, în așa fel încât să putem să ne dezvoltăm un oraș armonios, sustenabil și durabil", a concluzionat Chiriță.
În data de 29 martie, proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016 — 2030 Regiunea București-Ilfov a fost adoptat de consilierii generali ai Capitalei. Aura Răducu, fost coordonator din partea BERD al PMUD, a precizat atunci că este vorba despre un proiect unic care a ținut cont de nevoile cetățenilor privind reducerea poluării și creșterea accesibilității. Ea a menționat că PMUD a fost elaborat de o echipă complexă, sub coordonarea BERD, alcătuită din specialiști din România, Germania, Marea Britanie și Israel, fiind incluse soluții specifice țărilor dezvoltate. De asemenea, a menționat că planul de mobilitate urbană nu este un document fix, care să nu poată fi modificat până în 2030, urmând să îi fie aduse schimbări, pe parcurs, în funcție de nevoile cetățenilor.
Prin PMUD sunt propuse 55 de proiecte, cu un buget total de 6,8 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro reprezintă investiții pentru proiectele Metrorex, iar 3,3 miliarde de euro ar urma să fie investițiile autorităților locale. Principalele proiecte ale Municipiului București incluse în PMUD sunt: înființarea Autorității de Transport Metropolitan București — Ilfov; introducerea de benzi de circulație cu prioritate pentru transportul public pe o distanță de 25 km; modernizarea rețelei de mijloace de transport în comun prin achiziția de 100 troleibuze, 500 de autobuze, dintre care 300 electrice și 300 de tramvaie. Proiectul mai presupune și modernizarea, extinderea infrastructurii de tramvai (41 km cale dublă) și reabilitarea a aproximativ 1.800 de stații, conform Agerpres.
De asemenea, sunt vizate: construcția de parcări de tip Park & Ride la punctele cheie de intrare în oraș; construcția de parcări subterane; amenajarea infrastructurii utilitare pentru biciclete (piste de biciclete și locuri de parcare pentru biciclete), precum și extinderea sistemului de închiriere biciclete (bike-sharing); crearea de noi zone cu prioritate pentru pietoni și bicicliști în centrul orașului, concomitent cu modernizarea spațiul urban public; îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate pentru persoane cu mobilitate redusă, realizarea de pasaje pietonale subterane și îmbunătățirea sistemului de management al traficului.
Prin aprobarea PMUD, Primăria Municipiului București, alături de Consiliul Județean Ilfov, vor putea accesa fonduri europene de până la 220 de milioane de euro prin Programul Operațional Regional, dintre care 150 milioane de euro vor fi folosiți pentru reformarea transportului public, a precizat PMB, prin intermediul unui comunicat.
