Premium
Coordonatorul secției de climatologie din cadrul ANM, Roxana Bojariu, susține că inclusiv oamenii de știință, care studiază tendințele vremii, sunt uimiți de valul de căldură care a adus temperaturi de peste 30 de grade în martie și la început de aprilie.
"E o primăvară neobișnuită prin aceste contraste foarte puternice, contraste care vin de la temperaturi extraordinari de mari, vă spune un climatolog care se uită în cifre, și noi suntem uimiți, cei obișnuiți cu cifrele, când vedem temperaturi de 31 de grade nu doar într-o zi și în mai multe zone din sudul României, dar au fost zone și în sud-estul Europei, în Grecia, în Bulgaria.
Trecerea la episoade mai reci se face nu neapărat cu atingerea unor anomalii negative puternice.
Ajungem la normal sau ușor pe sub normă, numai că acest contrast rămâne foarte mare și balanța înclină pe partea pozitivă a anomaliilor de temperatură.
Deci, o primăvară foarte caldă care urmează unei ierni iarăși nefirești, dar nu e vorba numai de România", a spus Roxana Bojariu, la Antena 3 CNN.
Cum se explică norul de praf saharian
Climatologul a explicat că în această perioadă vom mai avea valuri de praf saharian, tocmai pentru că a fost această mișcare atmosferică foarte rapidă, de ieri, produsă de frontul rece care a înlocuit aerul foarte cald.
"Dacă vorbim de aceste particule cu originea în zone din nordul Africii, ele deja au trecut, tocmai pentru că a fost această mișcare atmosferică foarte rapidă, de ieri, produsă de frontul rece care a înlocuit aerul foarte cald.
S-a văzut că ieri a traversat România această masă cu particule din, să zicem generic, Sahara.
Vom mai avea astfel de episoade, pentru că acum, până în iunie, este sezonul cel mai propice formării sistemelor de joasă presiune în Mediterana, care antrenează inclusiv acest praf de deasupra zonelor deșertice din nordul Africii, dar nu numai. Sunt și alte zone deșertice care pot să ducă la acest transport.
Destule reprize de praf saharian am putea avea până în iunie. Mi-e greu să fac o predicție, dar am avut deja trei episoade până acum, unele mai ușoare, altele mai intense, cum a fost și acest ultim episod care a dus praf saharian până în Estonia. Deci n-a fost numai zona țării noastre. Vă dați seama ce transport intens.
Efectele pot fi asupra sănătății publice, chiar dacă sursele locale de multe ori covârșesc această sursă ce se diminuează totuși din locul de origine. Pentru că şi noi avem praful nostru și e destul de mult.
Dar, pe de altă parte, sunt și alte efecte benefice. De exemplu: acest praf conține micro-minerale, conține fosfor, conține fier, care ajută în ocean sau în mare, în Marea Mediterană şi eliberează oxigen, de exemplu.
Dar și pe soluri: ele se îmbogățesc și devin mai fertile cu astfel de substanțe. Deci, un beneficiu pentru mediu", a explicat Roxana Bojariu, climatolog, miercuri, la Antena 3 CNN.
