Reels-urile, clipurile fulgerătoare și consumul constant de conținut scurt de pe platformele sociale nu sunt doar un obicei modern, ci o adevărată sursă de deteriorare cognitivă la copii și adolescenți. Este concluzia unui studiu amplu realizat de Universitatea Griffith din Australia, care a analizat aproape 100.000 de participanți și a fost publicat recent de American Psychological Association.
Potrivit datelor, tinerii ajung să petreacă aproximativ 6 ore și jumătate zilnic online, o mare parte urmărind clipuri scurte algoritmice. Acest consum continuu produce o formă de „antrenament” nociv pentru creier, obișnuit să primească stimulări rapide și superficiale, ceea ce afectează drastic atenția, memoria de lucru, capacitatea de lectură și învățarea pe termen lung.
Consecințe psihologice severe: anxietate, izolare și somn dereglat
Pe termen lung, autorii studiului avertizează că expunerea zilnică la astfel de conținuturi declanșează un lanț de efecte negative: anxietate accentuată, probleme de somn, retragere socială și o scădere a satisfacției generale de viață.
Subiectul a fost analizat și de medicul psihiatru Ioana Silion în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, unde a explicat mecanismele invizibile prin care aceste platforme modifică funcționarea creierului tânăr.
„Creează un gust de dopamină” — mecanismul care fragilizează creierul în dezvoltare
Psihiatrul a detaliat primul efect major al consumului de clipuri scurte: „În primul rând, aceste filmulețe scurte creează un gust de dopamină. Acest lucru face ca să scadă activitatea cerebrală pe termen lung pentru activități complexe și creierul nu se poate antrena pentru activități mai îndelungate.”
Ea a continuat explicând cum această supraîncărcare artificială afectează zone esențiale ale creierului:
„Determină o suprasolicitare cognitivă, stimulează comportamentele aditive, pot influența structura cerebrală prefrontală din cauza acestor boost-uri de dopamină frecvente, iar zona prefrontală sugerează dezvoltarea în jurul vârstei de 21-22 de ani și are rol în memorie, luarea deciziilor, reglarea emoțiilor și a impulsurilor. Iar copiii și tinerii în felul acesta își pot dezvolta mecanisme adaptative defectuoase, iar structura personalității poate fi influențată de aceste activități.”
Efecte fizice: somatizări, tulburări de alimentație și afectarea inimii
Specialistul avertizează că impactul nu este doar psihic.
„Pot apărea tulburări somatice, în principal legate de activitatea cardiacă intensă, care poate deveni… mai ales atunci când se schimbă imaginile și filmulețele.
Tulburări de alimentație din cauza comportamentelor compulsive stimulatoare de dopamină, tulburări de somn, prin inhibarea secreției naturale de melatonină.
Deși persoanele consideră că își petrec timpul liber și se relaxează, e perceput ca o relaxare, de fapt, acesta favorizează senzația de epuizare precoce.”, susține aceasta.
Ce pot face părinții: un set de măsuri urgente
În final, medicul a venit cu recomandări concrete pentru părinți, menite să contracareze efectele consumului digital.
„Să expună copiii de mici la surse naturale de dopamină, plimbare în aer liber, sport, activități artistice, socializare directă cu copii, cu persoane care au interese comune, cititul, învățatul pe de rost a anumitor informații care stimulează atenția și memoria de lungă durată, limitarea accesului la rețelele sociale și petrecerea cât mai mult timp împreună.”, conchide medicul.
Comentează