Premium
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) neagă afirmațiile pe care Primarul Capitalei, Gabriela Firea, le-a făcut, vineri, în privința finanțării pentru Centura București, potrivit Mediafax.
„Premierul Viorica Dăncilă a fost corect informată și a spus adevărul atunci când a afirmat că dosarul prin care România solicită finanțare din bani europeni pentru Centură Capitalei se află în pregătire și urmează să fie transmis la Bruxelles”, au precizat reprezentanții CNAIR, într-un comunicat de presă, referitor la afirmațiile făcute de Gabriela Firea, vineri, la postul de televiziune Antena 3.
CNAIR susține că, la dată de 15 octombrie 2018, a depus aplicația de finanțare în sistemul MYSMIS 2014+, pentru a accesa fondurile necesare proiectului „Infrastructură Integrată pentru Zona orbitală a Municipiului București”.
„Fondurile solicitate astfel din POIM 2014-2020, sunt destinate construcției noii autostrăzi de Centură București Sud, pasajelor Mogoșoaia, Domnești, Berceni și Oltenița și lărgirii la 4 benzi a secțiunilor dintre A1 și DN7, DN2 și A2 și A1 și DN5 pe actuală Centură a Capitalei”, au detaliat reprezentanții CNAIR.
Acronimul POIM 2014-2020 reprezintă Programul Operațional Infrastructura Mare, pentru care România are alocate 11,63 miliarde de euro, în exercițiul bugetar 2014 și 2020, dintre care 6,256 miliarde de euro au fost contractați, potrivit datelor afișate de Ministerul Fondurilor Europene.
„Transmiterea prin MYSMIS 2014+ permite declanșarea procesului de evaluare a proiectului de către organismul intermediar pentru transporturi (DGOIT), aflat în subordinea Ministerului Transporturilor. Această structură, în colaborare cu experții Jaspers (organism tehnic al Comisiei Europene), evaluează și validează documentația tehnico-economică, iar formularul final al cererii de finanțare, împreună cu documentația suport, verificată și validată, sunt transmise Comisiei Europene pentru acordarea finanțării”, au explicat reprezentanții CNAIR.
În consecință, depunerea aplicației în MYSMIS 2014+ înseamnă de fapt debutul procesului de accesare a finanțării nerambursabile.
„În orice moment Comisia Europeană poate avea cunoștiință de situația parcursului Cererilor de finanțare prin solicitarea unei informări din partea entităților implicate în procesul de evaluare. În contextul prezentat, putem concluziona că afirmațiile privind absența Cererii de finanțare, pornesc dintr-o necunoaștere a procedurilor de accesare a fondurilor europene”, au adăugat reprezentanții CNAIR.
Reprezentanții Companiei au precizat că toate datele prezentate de CNAIR sunt corecte. „Această companie nu își permite să vehiculeze informații false în ceea ce privește obiective de interes național și european. De asemenea, subliniem că, în ceea ce privește obiectivele promovate, CNAIR își respectă cu onestitate angajamentele pe care și le asumă”, au mai spus reprezentanții CNAIR.
CNAIR a anunțat, la 15 octombrie, că, în calitate de Solicitant, a elaborat și depus, în data de 15 octombrie 2018, prin sistemul electronic Mysmis 2014+, instrument utilizat de către beneficiarii POIM 2014-2020 în procesul de accesare a finanţării, Aplicația de Finanțare pentru proiectul „Infrastructura integrată pentru zona orbitală a Municipiului Bucureşti”. Aplicația a fost depusă în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM), în cadrul Axei Prioritare 1- Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a metroului, Componenta 1, OS 1.1 Apel de proiecte pentru DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE - proiecte noi de investiţii, Operațiunea - Cresterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală.
„Obiectivul general al proiectului îl reprezintă finalizarea rețelei de drumuri orbitale a Municipiului București pentru a asigura o interconectare adecvată între cele 3 autostrăzi existente și drumurile naționale/europene, autostrăzi și drumuri europene care pornesc de la km 0 în Bucureşti. Proiectul are ca scop reducerea timpului de călătorie; reducerea costurilor de operare a vehiculelor cu aproximativ 15%; reducerea numărului de accidente ca urmare a evitării traversării zonelor urbane şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, urmare a reducerii cantităţilor de emisii poluante, zgomot şi a poluării locale a aerului”, au mai anunțat reprezentanții Companiei, la începutul acestei săptămâni.
Rezultatele așteptate în urma acestui proiect sunt: construcția a 51,195 kilometri de secțiune de autostradă 2x2 (secţiunea de sud a Autostrăzii de Centură), 42 de poduri și pasaje, 5 puncte de interconexiune, 4 parcări pe termen scurt, 1 zonă de servicii, 1 centru de întreținere și coordonare și 1 punct de sprijin și întreținere.
Citește și: Adrian Năstase, DOCUMENT INCENDIAR: 'Băsescu, o mare ticăloșie, vânzarea băncilor și a industriei românești'
Valoarea totală a proiectului este de 7,32 miliarde de lei (inclusiv TVA), din care 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională (4,93 miliarde de lei), 25%contribuția proprie (871 milioane de lei), iar 519,74 milioane de lei reprezentă cheltuieli încadrate drept neeligibile și restul de 1 miliarde de lei, reprezentând TVA.
