Premium
Astăzi, 15.05.2019, o delegație condusă de către Alexandru Cumpănașu, președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (CNMR), a avut o întâlnire cu Procurorul General Interimar al României, dl. Bogdan Dimitrie Licu. În cadrul întâlnirii au fost abordate mai multe teme, respectiv:
Elaborarea, în conformitate cu realitățile actuale, a unei strategii proprii a Ministerului Public privind combaterea și prevenirea infracționalității și a unor criterii de ierarhizare și prioritizare a tipurilor de infracțiuni;
Agrearea unui Plan de Cooperare în domeniul prevenirii și combaterii fraudelor cu fonduri europene și a abuzurilor autorităților finanțatoare (AM-uri/OI-uri) față de beneficiari;
Stabilirea de comun acord ca prioritate combaterea infracțiunilor silvice și/sau forestiere;
Imaginea publică a Ministerului Public și soluțiile necesare pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în sistemul de justiție.
Astfel, în ceea ce privește elaborarea strategiei Ministerului Public privind combaterea și prevenirea infracționalității, CNMR și Procurorul General Interimar au agreat o serie de consultări ce vor avea ca obiect îmbunătățirea legislației cu privire la prevenirea, cu precădere, a infracțiunilor ce afectează cetățeanul în mod direct și care intră în competența Ministerului Public. Întâlnirile vor fi stabilite de comun acord de către cele două părți printr-o participare cât mai largă din partea societății civile.
În urma întâlnirii de astăzi, CNMR a decis înființarea unui departament propriu ce va avea ca scop identificarea tuturor posibilelor fraude cu fonduri europene și combaterea abuzurilor autorităților finanțatoare (AM-uri/OI-uri) în raport cu beneficiarii. Astfel, prin intermediul celor peste 70% din totalul beneficiarilor de fonduri europene ce se regăsesc în CNMR, vom culege acele cazuri în care există suficiente argumente față de care să sesizăm Parchetul General cu privire la încălcarea legislației, nu doar prin acțiunea funcționarilor publici sau beneficiarilor, dar și prin inacțiunea acestora. CNMR va acorda prioritate proiectelor naționale mari, dar și acelor proiecte față de care există abordări subiective din partea autorităților finanțatoare (AM-uri/OI-uri) în procesul de evaluare/implementare/monitorizare. Acest departament este vital în contextul unei legislații deficitare și lacunare ce vizează reglementarea accesării fondurilor europene, creând oportunitatea apariției abuzurilor funcționarilor sau încălcării legii de către beneficiari.
Procurorul General Interimar al României va realiza o analiză a faptelor prevăzute de legea penală care vizează domeniul silvic/forestier urmând a transforma această problemă într-o prioritate a Ministerului Public.
Ambele părți au agreat identificarea de soluții care să redea încrederea în sistemul de justiție ca element fundamental al funcționării societății. Au fost trecute în revistă, atât de reprezentații CNMR, cât și de către Procurorul General Interimar, lacunele și greșelile din activitatea anumitor procurori de-a lungul timpului, precum și soluții pentru prevenirea acestora și redobândirea încrederii cetățeanului. CNMR a reliefat în cadrul întâlnirii nemulțumirea față de modalitatea de încheiere a dosarului „revoluției”, în viziunea CNMR existând un număr mare de vinovați ce nu au fost trimiși în judecată.
Alexandru Cumpănașu: „Întâlnirea de astăzi a fost extrem de importantă și va fi continuată cu o serie de alte întâlniri care să asigure o comunicare transparentă și normală între Ministerul Public și societatea civilă. Oferirea de expertiză în procesul de elaborare a Strategiei pentru Prevenirea și Combaterea Infracționalității va reprezenta un element cheie în procesul de modernizare a activității Parchetului General. Deschiderea Procurorului General Interimar față de cooperarea transparentă în domeniul prevenirii și combaterii faptelor penale ce țin de domeniul fondurilor europene, inclusiv în raport cu angajații autorităților de management și organismelor intermediare ce comit abuzuri sau încalcă drepturile beneficiarilor, reprezintă un pas mare înainte în curățarea sistemului public și privat de elementele nocive și creșterea absorbției fondurilor europene. Cazurile ce vor fi transmise vor fi amplu documentate și vor viza nu doar răspunderea instituțională, ci și răspunderea personală în situațiile în care drepturile beneficiarilor au fost vătămate prin aplicarea de reguli arbitrare sau cu rea-credință.
Dispariția în cvasitotalitate a părți întregi din patrimoniul silvic al României a fost tratată superficial cu consecințe deosebit de grave, nu doar din perspectiva legii penale, ci și din perspectiva producerii de schimbări climatice ce vor afecta dramatic România în anii ce urmează. Mă bucur că Procurorul General Interimar a înțeles această problemă, iar CNMR va furniza toate informațiile și expertiza necesară combaterii acestui tip de infracțiune. Am încredere în colaborarea dintre CNMR și structurile Ministerului Public precum și în echilibrul și responsabilitatea de care actualul Procuror General Interimar a dat dovadă de-a lungul timpului, inclusiv prin redeschiderea dosarului „revoluției” în anul 2016 și începerea dosarului „torționarilor” față de care CNMR și-a manifestat întreaga susținere.”
