Șoferii care colaborează cu platforme ca Uber sau Taxify contribuie cu cel puțin 16 milioane de lei anual la bugetul de stat, conform Coaliției pentru Economia Digitală. Un singur șofer care conduce 3-4 ore pe zi contribuie anual cu aproximativ 3.200 de lei pe an, sume constând în TVA intracomunitar, impozit pe venit, dar şi impozit și contribuții salariale, arată Cristian Botan, președintele Coaliției pentru Economie Digitală, citând un studiu realizat de firma de contabilitate Jasill, care asigură contabilitatea a sute de colaboratori Uber.
„Sunt pe puțin 5.000 de oameni care fac această activitate în mai multe orașe din țară, deși numărul vehiculat este mult mai mare. Un calcul simplu arată că aceștia contribuie deja cu cel puțin 16 milioane de lei la buget și oferă un serviciu folosit de peste 1 milion de români. Ar fi ilogic să limitezi această activitate, în loc să o reglementezi și, astfel, să aduci mai mulți bani la buget”, spune Cristian Botan, în contextul în care Guvernul Dăncilă are în discuție un proiect de OUG pentru modificarea legii taximetriei, care ar face sancționarea șoferilor mult mai ușoară și ar impune tuturor aplicațiilor să devină dispecerate de taxi. Ordonanța este cerută insistent de ani de zile de Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), care a organizat recent proteste la Ministerul Transporturilor.
Licențierea serviciilor de ridesharing ar aduce la bugetele locale peste 5 milioane de Euro
Cristian Botan consideră că implementarea unui cadru legislativ care ar permite funcționarea unor servicii precum Uber sau Taxify poate crea mii de locuri de muncă în regim part-time și poate aduce la buget cel puțin 5 milioane de euro anual, constând în plata licențelor, pe lângă taxele și impozitele aferente.
„Vă propun să ne imaginăm introducerea unei licențe anuale de 500 de lei pentru cei care colaborează cu aplicații ca Uber sau Taxify. Primăria Municipiului București, spre exemplu, ar putea putea câștiga la bugetul local peste 5 milioane de Euro anual, dacă ar introduce licențe pentru această activitate, cum se întâmplă deja în alte țări europene precum Croația, Portugalia sau Estonia. În București, sunt peste 1 milion de mașini. Să presupunem că doar 1% dintre acești șoferi ar colabora cu aplicații ca Uber sau Taxify și ar plăti o licență anuală de 500 de lei, asta ar însemna ca Primăria să colecteze de la 10.000 de șoferi peste 5 milioane de Euro anual, pe lângă contribuțiile pe care acești oameni le fac deja la bugetul public”, a spus acesta.
Firmele de taxi au acuzat în repetate rânduri Uber și Taxify că fac evaziune fiscală. Cristian Botan spune însă că aceste servicii sunt fiscalizate: „Toate plățile sunt înregistrate digital, după fiecare cursă ai o factură fiscală, e ridicol să spui că este vorba despre evaziune. Mai mult, companiile de ridesharing au subsidiare aici și plătesc taxe în România. Ar putea plăti mai mult? Fără doar și poate! Dar pentru asta trebuie să reglementezi, nu să interzici”.
Conform președintelui Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), Vasile Ștefănescu, în București sunt 10.000 de colaboratori Uber și 5.000 de colaboratori Taxify. Uber și Taxify au confirmat că au mii de colaboratori, însă nu au comunicat până acum numărul lor exact.
În luna aprilie, a fost introdusă în Parlament o propunere de lege pentru reglementarea serviciilor de ridesharing, inițiată de 69 de parlamentari PSD, UDMR și PMP, care introduce licențierea acestor servicii. Însă până la adoptarea sa, serviciile ca Uber și Taxify, dar și aplicațiile de taxi Clever și Star riscă să fie eliminate din România dacă proiectul de OUG va trece în actuala formă.
Comentează