Coaliția a decis reducerea numărului de parlamentari cu 10% din 2028. Vor fi protejate județele cu scădere demografică
Liderii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR au convenit, potrivit unor surse politice, ca începând cu anul 2028 Parlamentul României să fie redus cu aproximativ 10% față de configurația actuală (465 de parlamentari în prezent). Decizia a fost discutată în cadrul aceleiași reuniuni în care s-a stabilit și formula pentru reforma administrației publice. Măsura ar urma să se aplice odată cu viitoarele alegeri parlamentare, iar proiectul legislativ urmează să fie integrat în pachetul mai amplu de modificări electorale și administrative pe care Guvernul intenționează să-l treacă prin angajarea răspunderii în Parlament.
Sursele din interiorul coaliției au precizat că reducerea va fi aplicată proporțional, însă cu un prag minim garantat pentru fiecare județ. Astfel, indiferent de numărul de locuitori, fiecare județ va avea cel puțin patru mandate de deputat și două mandate de senator. Măsura are scopul de a proteja reprezentarea regiunilor istorice cu exod mare de populație și natalitate scăzută, în special Moldova și sudul Munteniei. Cu alte cuvinte, chiar dacă populația scade sub un anumit prag, acele județe nu vor rămâne cu mai puțini parlamentari decât nivelul minim stabilit.
În schimb, numărul de mandate va crește doar în două circumcripții: Ilfov și Diaspora. În cazul județului Ilfov, care a înregistrat cea mai mare creștere demografică la ultimul recensământ, s-a propus trecerea de la 2 la 3 senatori și de la 5 la 7 deputați. Pentru Diaspora, regulile vor fi mai complicate, întrucât distribuția mandatelor trebuie raportată la numărul cetățenilor români cu domiciliul legal în străinătate, nu doar la numărul celor care trăiesc efectiv peste hotare.
Reechilibrare între centrele populate și județele cu declin
Reducerea generală de 10% urmărește, potrivit surselor citate, o reașezare a raportului de reprezentare între zonele dens populate și județele care pierd constant locuitori. În ultimele cicluri electorale, decalajul dintre județele din vest și nord-vest și cele din estul și sudul țării s-a accentuat, iar aplicarea strictă a formulei demografice ar fi dus la pierderea de mandate pentru mai bine de jumătate dintre județe. Liderii coaliției au acceptat, prin urmare, să introducă acest prag minim, astfel încât nicio regiune istorică să nu fie subreprezentată în viitorul Parlament.
Măsura este, însă, mai degrabă simbolică decât radicală: o reducere de 10% nu modifică fundamental raportul dintre numărul de parlamentari și populația României, dar oferă Guvernului un argument de reformă și un răspuns la tema publică recurentă privind „parlamentul prea mare”. Surse politice spun că decizia a fost una de echilibru, pentru a evita nemulțumiri locale și tensiuni între liderii de județe, care privesc redistribuirea mandatelor și dintr-o perspectivă de influență internă în partide.
Context: promisiunea celor 300 de parlamentari
Decizia vine la mai bine de un deceniu de la referendumul din 2009, prin care 88% dintre votanți au cerut reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un Parlament unicameral. Referendumul, deși valid ca exprimare a voinței populare, nu a fost pus niciodată în aplicare, iar România a rămas cu un Parlament bicameral și cu peste 460 de membri.
În prezent, Legislativul are 465 de aleși, iar reducerea de 10% ar duce la aproximativ 420–425 de mandate în total. Spre deosebire de propunerea din 2009, care cerea o restructurare radicală și o schimbare a arhitecturii constituționale, varianta actuală rămâne în cadrul bicameral și se bazează pe ajustarea ponderii de reprezentare.
Comentează