Colonelul Michaël Randrianirina, în vârstă de 51 de ani, a fost învestit vineri preşedinte al Madagascarului, la câteva zile după ce unitatea sa militară - care l-a determinat pe fostul preşedinte Andry Rajoelina să fugă - a preluat puterea, relatează AFP.
Randrianirina, comandantul unităţii armatei CAPSAT, care s-a răzvrătit şi s-a alăturat unor manifestaţii antiguvernamentale weekendul trecut, a anunţat preluarea puterii de către militari marţi, după destituirea lui Rajoelina de către Adunarea Naţională.
”Ziua de azi marchează o cotitură istorică pentru ţara noastră”, a declarat el după ce a depus jurământul, într-o ceremonie la Înalta Curte Constituţională, la Antananarivo, au constatat jurnalişti AFP.
”Vom munci mână în mână cu toate forţele vii ale naţiunii pentru a elabora o Constituţie frumoasă a Republicii şi a ne concentra asupra unor noi texte electorale privind organizarea unor alegeri şi referendumuri”, a dat el asigurări.
El a mulţumit tinerilor din mişcarea Gen Z pentru că au fost vârful de lance al manifestaţiilor şi a anunţat că armata a intervenit la cererea Înaltei Curţi, pentru a ”evita anarhia şi dezordinea”.
În asistenţă se aflau ofiţeri din armată, politicieni, reprezentanţi ai mişcării de contestare Gen Z şi mai multe delegaţii străine - inclusiv ale Statelor Unite, Uniunii Europene (UE), Rusiei şi Franţei - fosta putere colonială.
Noul om puternic din Madagascar, vizat de critici pe plan internţaional, inclusiv ale ONU şi care a respins acuzaţii de lovitură de stat, depune eforturi să-şi înconjoare preluarea puterii de legalitate.
El a promis alegeri - în 18-24 de luni - şi a dat asigurări joi că ţara nu va fi condusă de către un regim militar, iar ”Guvernul le aparţine civililor”.
La ceremonia de vineri, el şi-a schimbat uniforma cu un costum şi s-a adresat delegaţiilor străine în franceză, invitându-le ”să însoţească Mdagascarul în procesul de pilotare şi de punere în aplicare a reaşezării naţionale”.
”Ne angajăm la o ruptură cu trecutul”, a declarat el. ”Principala noastră misiune este să reformăm în profunzime sistemele administrative, socio-economice şi politice de guvernare a ţării”.
”Tranziţia a început”, declara joi, în Nigeria, ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot, îndemnând la ”asocierea deplină a civililor la procesul în curs”.
Uniunea Africană (UA) şi Comunitatea de Dezvoltarea Africii Australe (SADC) au anunţat că urmează să trimită misiuni de anchetă pe insulă şi au îndemnat la respectarea democraţiei constituţionale.
FOSTUL PREŞEDINTE, FUGAR
Susţinătorii lui Andry Rajoelina au condamnat susţinerea Înaltei Curţi Constituţionale a comandantului CAPSAT, pe care o consideră pătată de ilegalităţi procedurale.
Ei subliniază că Rajoelina - care nu a dezvăluit unde se află - rămâne şeful statului şi că încearcă să găsească soluţii la problemele acestei insule sărace de la Oceanul Indian, şi anume întreruperi ale alimentării cu apă şi electricvitate care au declanşat contestarea tinerilor la 25 septembrie.
Forţele guvernamentale au fost acuzate de reprimarea violentă a manifestanţilor, soldată cu 22 de morţi şi aproximativ 100 de răniţi, potrivit ONU, până când CPASAT a anunţat, la 11 octombrie, că refuză să tragă în aceştia.
Această rezvrătire a marcat o cotitură, iar unitatea militară a fost sărbătorită de către manifestanţi care speră de-acum la un rol în noua administraţie.
Madagascarul este unltima dintre mai multe foste colonii franceze care trece sub control militar, începând din 2020, în urma unor lovituri de stat în Mali, Burkina Faso, Niger, Gabon şi Guineea.
În Madagascar aceasta este cea de a treia tranziţie militară de la proclamarea independenţei faţă de Franţa, în 1960, după lovituri de stat în 1972 şi 2009.
Această ţară situată în largul Mozambicului este una dintre cele mai sărace ţări din lume, în pofida unei abundenţe a resurselor naturale şi bogăţiei biodiversităţii care atrage turismul.
Cel puţin 80% dintre cele 32 de milioane de locuitori trăiesc cu mai puţin de 2.80 euro pe zi - pragul sărăciei stabilit de către Banca Mondială (BM).
Andry Rajoelina este cel de-al treilea lider malgaş răsturnat de la putere care fuge din ţară.
Înaintea sa, Didier Ratsiraka a fugit în Franţa în 2002, în urma unor violenţe postelectorale, iar Marc Ravalomanana a fugit în Africa de Sud în 2009.
Comentează