Premium
Guvernul columbian a anunţat marţi că "verifică informaţia" despre presupusa moarte în Venezuela a lui Jesus Santrich, unul dintre liderii fostei gherile columbiene Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), care a participat la negocierile de pace din 2016, relatează miercuri France Presse.
Ministrul apărării Diego Molano a indicat pe Twitter că Santrich "ar fi murit" împreună cu "alţi delincvenţi" în timpul unor "ciocniri în Venezuela", potrivit agerpres.ro.
El a precizat că "informaţia este în curs de verificare", dar a subliniat că, "dacă este confirmată, aceasta dovedeşte că narcocriminalii îşi găsesc refugiu în Venezuela".
Potrivit revistei columbiene Semana, "surse venezuelene înalt plasate" au confirmat moartea lui Santrich în timpul luptelor "între grupuri ilegale".
Căutat de Statele Unite pentru trafic de droguri, Jesus Santrich, pe numele real Seuxis Hernandez Solarte, în vârstă de 54 de ani, renumit pentru ochelarii săi negri care îi ascundeau deficienţa de vedere, a pus din nou mâna pe arme în 2019 la trei ani după ce a fost unul dintre actorii acordurilor de pace din 2016. Împreună cu Ivan Marquez, negociatorul şef al FARC, el a creat o disidenţă numită "a doua Marquetalia", aluzie la "Marquetalia", o zonă autonomă creată în Columbia între 1958 şi 1964 şi considerată locul de naştere al FARC.
Înainte de a se refugia, Santrich a fost acuzat de Statele Unite de trafic de droguri. El a fost arestat în 2018 cu scopul de a fi extrădat, însă Curtea Supremă columbiană a dispus eliberarea sa în 2019. El a negat întotdeauna acuzaţiile vorbind despre un "o înscenare". Washingtonul a oferit până la 10 milioane de dolari pentru capturarea sa şi a lui Marquez.
Un comunicat, semnat "A doua Marquetalia", dar a cărui veridicitate nu a fost încă stabilită, acuză Bogota, asigurând că Santrich a fost ucis într-o "ambuscadă executată de comandouri ale armatei columbiene la 17 mai" pe teritoriul venezuelean în Serrania de Perija ( la nord de Anzii Cordilieri).
"Camioneta care îl transporta a fost atacată cu arme şi grenade", potrivit textului.
Potrivit ONG-ului venezuelean Fundaredes, foarte critic faţă de puterea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, este vorba despre lupte interne între disidenţii FARC.
Deşi majoritatea celor 13.000 de membri ai fostei gherile marxiste au depus armele, facţiunile "disidente" nu au acceptat procesul de pace semnat în 2016 în Columbia.
Aceste grupuri fără comandament unificat, finanţate de traficul de droguri şi minele clandestine, şi-au consolidat puterea în zone izolate, potrivit informaţiilor militare columbiene.
În ciuda a 2.200 de kilometri de frontieră comună, Venezuela şi Columbia nu mai au relaţii diplomatice după ce Bogota l-a recunoscut pe opozantul Juan Guaido ca preşedinte interimar al Venezuelei în 2019. Relaţiile dintre cei doi vecini, opuşi ideologic, sunt foarte tensionate, notează AFP.
