DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Comentariu | Schengen cu migranți bătuți și alergați cu câini la frontieră (Crenguța Nicolae)

Pinterest
romania schengen

Liderii austrieci și europeni au recunoscut deschis că reuniunea Consiliului JAI pe tema extinderii Schengen nu urma să fie despre meritele țărilor din Est de a deveni gardienii Vestului, ci despre spaimele occidentalilor de a fi inundați de migranți în număr și mai mare, anunță Mediafax.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a vorbit de faptul că atacurile din ultima vreme ale Rusiei la infrastructura din Ucraina riscă să genereze un nou val de refugiați spre Europa, iar asta are efect asupra dezbaterii despre Schengen. „Eram mai optimist acum câteva luni în privința unui acord unanim al țărilor europene în privința intrării Croației, a României și a Bulgariei. Acum, când trebuie luată o decizie, atmosfera e diferită”, a spus Michel într-un interviu cu un grup de ziare europene, preluat de Reuters.

Atmosfera în momentul de față la nivelul conducerii UE s-a schimbat într-adevăr: nu mai e nicidecum o perioadă de deschidere și expansiune, ci una de defensivă maximă și conservare a structurilor și a granițelor actuale, fiindcă perspectiva recesiunii în zona euro din cauza escaladării prețurilor la energie nu mai permite acum UE să viseze la niciun fel de extindere. Păzirea granițelor de valurile în creștere de săraci din Africa și Asia atrași de Vest a devenit acum principala problemă a occidentalilor, pentru că UE nu-și poate permite să susțină în același timp și imigranții ucraineni, care sunt acum prioritari, și valurile noi de imigranți din afara Europei – e vorba, bineînțeles, de cei veniți pe cont propriu sau traficați, nu de cei importați legal de companiile în căutare de forță de muncă ieftină.

Ziarul Kurier a relatat că Austria și-a asumat un rol de intermediar sau punte între UE și țările vest-balcanice invitate la neobișnuitul summit din 6 decembrie organizat în capitala Albaniei și unde UE a invitat Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Kosovo. Țările din anticamera Uniunii trebuie convinse că liderii de la Bruxelles le vor îngădui aderarea, iar ca garanție au căpătat promisiunea unor ajutoare financiare de 9 miliarde de euro, urmată de o „ofensivă de investiții” de încă 20 de miliarde în anii următori. În schimb, țările respective trebuie ca nu cumva să se apropie de Rusia și China și să păzească mai bine granițele UE, adică să nu mai permită trecerea liberă a imigranților pe celebra rută a Balcanilor de Vest. Cum am mai scris, această rută a devenit acum cea mai activă, cu un aflux de migranți cu 168% mai mare decât anul trecut, după datele Frontex.

Organizat chiar înainte de Consiliul JAI pe tema Schengen, acest summit a fost mai important decât Consiliul JAI, atât pentru Austria, cât și pentru conducerea UE. Rolul Austriei, ca principală țară de destinație pentru cei mai mulți migranți sosiți pe ruta Balcanilor de Vest, ar fi fost să convingă țările candidate să adopte o politică de vize similară cu standardele UE și „să intensifice cooperarea pentru returnarea migranților”. Serbia deja a renunțat la exceptarea de la vize pentru migranții din Tunisia și Burundi și urmează să facă la fel și pentru cei din India. Șefa UE, Ursula von der Leyen, a declarat la summit că înțelege pe deplin îngrijorările Austriei privind migrația și a spus că „Austria are nevoie de solidaritate și sprijin”, pentru că este „extrem de afectată de valul de migranți, iar dacă ne uităm la migrația ilegală, ea s-a triplat față de anul trecut”.

Mai clar, atât extinderea Schengen cu România și Bulgaria, țările cele mai periferice ale Uniunii și mai puțin integrate cu centrul ei bogat, cât și administrarea politicilor de imigrație ale țărilor candidate participante la summit sunt unul și același lucru pentru conducerea UE. Nu, nu doar pentru Austria. Să ne uităm chiar la descrierea oficială a Frontex: migranții care folosesc ruta vest-balcanică „continuă să încerce să intre în Balcanii de Vest prin granițele comune de la sud cu Grecia și Bulgaria, după care se îndreaptă spre nord și încearcă să iasă din regiune mai ales pe la granițele comune de la nord cu Ungaria, România, Croația sau Serbia”.

Croația nu e în aceeași situație cu noi – peste câteva zile intră în zona euro, nemaivorbind că Austria speră să importe GPL de la terminalul din insula croată Krk, scop în care cancelarul Karl Nehammer a făcut o vizită în Croația la finele lui noiembrie, lăudând modul „exemplar” cum acest stat își supraveghează granițele. Austria însă cere de la UE o politică mult mai dură față de migranți. Între altele, Nehammer vrea ca procedurile de azil să aibă loc în țări terțe sigure, nu în UE, precum și o „directivă a respingerii”, prin care cererile de azil depuse de migranți care vin din țări ca India sau Tunisia, unde nu e război sau criză, să nu mai fie primite spre procesare, iar respectivii să fie automat deportați. Comisia Europeană a preluat deja o parte din propuneri în planul ei de rezolvare a problemei, deși va fi greu va fi să prezinte cetățenilor o astfel de înăsprire oficială de politică.

Am văzut la noi interpretări după care România și Bulgaria ar fi pedepsite pentru ineficiența Ungariei de a păzi granițele UE. Fals, politica dură a Ungariei față de migranți a fost și este de fapt în avantajul statelor din Vest, doar că n-o să recunoască nimeni asta. Poate mai țineți minte incidentele din 2015, când migranții care treceau granița din Serbia în Ungaria erau alergați de polițiști cu câini, iar o angajată a unei televiziuni dădea cu piciorul într-un migrant căzut la pământ. În august și septembrie anul acesta, organizații ca Médecins Sans Frontières sau KlikAktiv au raportat „cazuri alarmante de violență” la aceeași graniță, semne de tortură pe corpurile unor imigranți fără acte, inclusiv copii, care au fost bătuți de poliția ungară, umiliți și abuzați la frontieră, înainte de a fi aruncați apoi în Serbia. De asta nu va acuza nimeni Ungaria că nu păzește bine granițele UE și nu va cere nimeni ieșirea ei din Schengen sau alte aberații pe care le-am mai văzut la noi.

Momentul Schengen va trece pentru societatea românească fără ca preocupările de mai sus ale vesticilor să intre pe radarul românilor care îl tot comentează. Într-un fel, e și normal: România se simte apărată de riscul imigrației masive fiindcă știe că nu e o destinație pentru migranții de pe alte continente dornici să ajungă în Vest. În ciuda discuțiilor de acum despre solidaritate și acceptarea câtorva sute de migranți refuzați de vestici, românii au văzut cum experimentul cu cotele obligatorii, de acum câțiva ani, a eșuat tocmai fiindcă migranții nu pot fi constrânși să rămână într-o țară săracă, așa cum sunt cele din Est de la periferia UE, și că până la urmă vor înfrunta orice risc ca să găsească o cale de a ajunge în țările bogate din Vest.

Discuțiile cu urlete despre cine e vinovat pentru eventuala neaderare servesc însă ca poligon de încercare pentru niște exerciții de asmuțire care s-ar putea dovedi utile la campaniile electorale următoare. Crește tendința unor figuri publice de a-și însuși cât mai multe elemente de discurs patriotic, naționalist, populist și chiar xenofob (doi ziariști cunoscuți au avut chiar grijă să ne aducă aminte că Hitler era austriac). Iar scopul e mereu același: ca dezamăgirea populară față de felul cum e tratată România de Austria și de Vest să nu se transforme cumva în susținere pentru partidele „extremiste”, neagreate de propaganda oficială, ci să fie canalizată spre acea ură colectivă care e aur curat atunci când e folosită cum trebuie înainte de alegeri.

Actualul ministru al turismului, Daniel Cadariu, îi îndeamnă pe turiștii români să nu mai plece la schi în Austria, iar fostul ministru al muncii Sebastian Lăzăroiu comentează: „Dacă un singur director de companie austriac ar fi reținut de procurorii români, vă garantez că, a doua zi, cursa Austrian Airlines spre Viena se umple cu "expați" din celelalte companii austriece (ba unii ar putea călători și în picioare).” De ce, lasă cumva multinaționalele prea puțin profit în România? Au companiile austriece regim preferențial față de companiile românești din partea instituțiilor de control? O mulțime de gazete și politicieni denunță acum ca prin minune exact aceleași lucruri despre care pe vremuri vorbeau numai Liviu Dragnea și ziariștii apropiați de el, atrăgându-și atunci numai ironii și dispreț din partea proeuropenilor de toată mâna, admiratori ai investitorilor austrieci și occidentali.

Tribunul Andrei Caramitru a făcut și o listă de măsuri, cerând un „vot în parlament care să declare Austria putere ostilă acaparată de Rusia – CSAT declanșează ancheta pe influența rusească prin companiile austriece de aici”, „naționalizat Petrom pe baza subminării economiei, spionajului și corupției generalizate” și „ridicate toate permisele de reședință ale austriecilor”. În locul Austriei, înfierată pe moment că s-ar opune aderării României la Schengen fiindcă „e cu Putin”, am putea avea peste un timp vreo categorie socială, vreo minoritate, vreun partid care vor trebui atacate și desființate de propaganda oficială, tot pe motiv că „sunt cu Putin”, cu același capital de ură mobilizată acum – și cu aceeași lipsă de memorie colectivă. În urmă cu doar câțiva ani, Dragnea și ai lui „erau cu Putin” tocmai fiindcă spuneau despre multinaționalele vestice aceleași lucruri ca și indignații de azi.

Comentariu de Crenguța Nicolae

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.