Comerţul alimentar, la raport. Vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu 16% în 2022

Comerţul alimentar, la raport. Vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu 16% în 2022, dar diferenţele de la un tip de magazine la altul sunt uriaşe, anunță Mediafax.

Vânzările din comerţul ali­men­tar au crescut anul tre­cut cu ritmuri cuprinse între 7,5% şi 25,2%, viteza varii­nd în funcţie de formatul de magazine analizat, arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ, arată o analiză ZF.

Per total, comerţul cu bunuri de larg consum a avut un plus de 15,8%, conform aceleiaşi surse.

Astfel, vânzările magazinelor de proxi­mitate modernă au postat cea mai alertă creştere, pe când evoluţia în segmentul de benzinării şi convenience (denumire folo­sită de NielsenIQ pentru magazinele pre­cum cele din reţeaua Inmedio) au raportat un plus de peste trei ori mai lent.

„În România, minimarketurile (maga­zinele de proximitate modernă - n.red.) sunt canalul cu cea mai alertă creştere (Ă25,2% în valoare), urmate de discounteri (19,6%), supermarketuri (17,7%) şi hipermar­ke­turi (13,5%), în timp ce comerţul tradiţional creş­te cu 12,6%, chiar şi pe fondul reducerii numărului de magazine. Şi comerţul online, moni­torizat de NielsenIQ, înre­gis­trează o creştere (a vânză­ri­lor - n.red.) în anul 2022, atin­gând în vârfurile de sezon un maxim de 2% din totalul pieţei de produse de larg consum“, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă. Ei nu oferă însă detalii privind ritmul de creştere a vânzărilor online în 2022 versus anul anterior.

Evoluţia vânzărilor în valoare nu trebuie însă privită inde­pen­dent

Evoluţia vânzărilor în valoare nu trebuie însă privită inde­pen­dent, ci în contextul ex­pansiunii şi al inflaţiei. Mai exact, inflaţia a fost anul trecut de peste 16%, un nivel record. În aceste condiţii, vânzările în volum sunt aproape stagnante la nivelul întregii pieţe FMCG, pe când pe seg­mente se remarcă din nou diferenţe, hiper­marketurile, benzinăriile şi convenience-ul şi comerţul tradiţional înregistrând scăderi, în timp ce supermar­keturile, minimarke­turi­le şi discounterii au fost pe plus. Evolu­ţia vânzărilor în volum a fost calculată de ZF ca un exerciţiu pur jurnalistic, pornind de la formula „Evoluţie vânzări valoare - Inflaţie“. Acesta este un indicator foarte relevant pentru apetitul de consum al românilor dat fiind că evoluţia preţurilor influenţează puternic vânzările în valoare în vremuri cu inflaţie mare.

Mai mult, ţinând cont şi de cât de mult s-au exins lanţurile de magazine din România în 2022, ZF a vrut să vadă cum au evoluat vânzările în volum like for like (pe aceleaşi magazine, fără expansiune).

Evoluţia vânzărilor în volum like for like a fost calculată de ZF tot ca un exerciţiu pur jurnalistic, pornind de la formula „Evo­luţie vânzări valoare - Inflaţie - Expansiu­ne“. Astfel, nu s-a ţinut cont de data de deschidere a magazinelor sau de alţi factori, fiind doar o încercare de a vedea ce s-a întâmplat de fapt cu consumul. Rezultatele arată că volumele de vânzări like for like au scăzut cu până la 12,2% în cazul benzină­riilor şi al magazinelor de tip convenience. Declinul a fost de 8% în cazul hipermarke­turilor şi de 6,8% în ceea ce îi priveşte pe dis­counteri. Singurul format pe plus ca vo­lu­me like for like este cel al minimarketu­rilor, mai exact cel al magazinelor moderne de proximitate, dar şi aici avansul e mic, de doar 1%. În mod surprinzător, evoluţia în vo­lum like for like a vânzărilor din comer­ţul tradiţional este mai bună ca a majorităţii canalelor, declinul fiind de 0,4%.

O explicaţie pentru această situaţie poate fi cea oferită de Adrian Ariciu, CEO al Metro România referitor la magazinele de proximitate - moderne sau tradiţionale. „Comerţul de proximitate câştigă tot mai mult teren. În contextul macroeconomic marcat de creşterea preţurilor combustibililor (costului de transport,) confortul şi proximitatea vor triumfa în oraşele mari aglomerate.“

Diferenţa venea chiar din forţa de negociere a marilor retaileri

Aceeaşi afirmaţie e valabilă însă şi în contextul zonelor rurale unde domină încă micii comercianţi. Deşi magazinele tradiţionale sunt mai scumpe decât cele deţinute de marile lanţuri, dată fiind forţa de negociere mai mare a acestor jucători din urmă, e posibil ca diferenţa de de preţ să nu fie suficient de mare cât să justifice un transport în altă localitate.

Deşi nu există date privind diferenţele de preţ actuale dintre comerţul tradiţional şi cel modern, Călin Costinaş, deputy CEO al Profi, afirma recent că în momentul în care reţeaua a deschis primele unităţi în rural sub marca Loco, acum circa 5-6 ani, preţul pe care îl oferea la ulei era de trei ori mai mic decât al magazinelor locale.

Diferenţa venea chiar din forţa de negociere a marilor retaileri. Ei cumpără volume mari şi primesc preţuri mai mici la schimb de la producători. Mai mult, vând cu marje mai mici, obţinând profitul din volume. Micii comercianţi nu pot face asta.

„Formatul Loco este în continuare în focus pentru companie, deoarece clienţii se întorc către proximitate pentru cumpărături. Pe lângă magazinele de proximitate, în următoarea perioadă, discountul va fi câştigător în defavoarea hipermarketului, iar asta pentru cei care caută preţuri mici“, susţine şi Călin Costinaş. Discounterii au mai puţine produse la raft, deci mai puţine tentaţii decât un hipermarket. Profi nu vrea să intre în acest segment însă, pariind în continuare pe proximitate.

În pofida faptului că toate companiile de cercetare de piaţă şi toţi actorii importanţi dau discountul ca fiind un canal câştigător, datele Nielsen arată că vânzările retailerilor de profil au crescut anul trecut cu 19,6% în contextul în care numărul de magazine a crescut cu 10%. Ţinând cont şi de inflaţie, rezultă că în volume, like for like există scădere.

Totuşi, vocile din retail spun că acest segment şi proximitatea vor fi cele care vor raporta cele mai bune rezultate şi în 2023.