Premium
Raportul privind respectarea statului de drept în UE făcut public miercuri de Comisiei Eurropeană. Se remarcă o serie de progrese în domeniul justiției, dar și chestiuni care trebuie îmbunătățite în continuare, potrivit experților europeni. Un punct în care s-au înregistrat regrese este cel al libertății presei, potrivit raportului.
Raportul integral, AICI! (.pdf)
Rezumatul raportului:
„De la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), ca un cadru important pentru progresul în aceste domenii. MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă - ca orice alt stat membru - până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.
Sistemul de justiție face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată. Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent pentru perioada 2022-2025 și implementează în prezent proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului judiciar, astfel cum este prevăzut în Planul de redresare și reziliență al României.
Deși Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, persistă unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărire penală în sistemul judiciar. Normele privind sancțiunile disciplinare, precum și puterile extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef continuă să genereze preocupări în ceea ce privește independența justiției, care se așteaptă să fie abordate prin noile proiecte de legi privind justiția aflate în pregătire.
Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați. Eficiența în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, în timp ce în cazul instanțelor administrative scade considerabil.
Strategia anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, iar punerea în aplicare efectivă a acesteia se bazează pe sprijinul politic pentru punerea în aplicare a unor reforme legislative importante. Eficacitatea investigării și sancționării corupției s-a îmbunătățit în continuare, inclusiv prin avansarea cazurilor care erau în curs de soluționare de ani de zile. Direcția Națională Anticorupție a continuat să își îmbunătățească istoricul rezultatelor, dar rămân de rezolvat provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori.
În ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, rămâne de văzut impactul acestuia asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție. Au fost luate măsuri pentru finalizarea codurilor penale revizuite.
Transparența în ceea ce privește finanțarea partidelor politice este limitată. Numirea președintelui Agenției Naționale de Integritate și noua platformă electronică obligatorie de declarare a activelor au permis agenției să lucreze mai eficient.
România nu a transpus încă Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale, întârziind astfel modificările necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare în domeniul mass-media. Sunt în curs de desfășurare reforme ale legii privind societățile publice de radiodifuziune și de radio, care vizează un proces de numire mai puțin politizat și o gestionare mai profesionalizată.
Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată. Nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea de conținut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul la informații al jurnaliștilor rămâne deficitar. Cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut.
Modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice motive de îngrijorare. Se depun eforturi pentru a îmbunătăți utilizarea evaluărilor de impact. Guvernul și-a asumat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar persistă preocupări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională.
Starea de alertă legată de pandemia COVID-19 a fost ridicată, iar măsurile de urgență au fost analizate. Institutul pentru Drepturile Omului încearcă să obțină acreditarea ca instituție națională pentru drepturile omului. În timp ce societatea civilă se confruntă cu provocări generate de impactul restricțiilor legate de COVID-19 și de accesul limitat la finanțare, există planuri de simplificare a procedurilor de înregistrare pentru organizațiile neguvernamentale.”
Recomandări
„Pe lângă reamintirea angajamentelor asumate în cadrul Planului național de redresare și reziliență privind anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrul anticorupție și procesul legislativ, precum și a recomandărilor din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, se recomandă României:
- Să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența justiției, inclusiv pentru a reforma regimul disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a aborda preocupările rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.
- Să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
- Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și să monitorizeze îndeaproape impactul noului sistem asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.
- Să consolideze normele și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
- Să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.
- Continuarea eforturilor de a crea o instituție națională pentru drepturile omului, ținând seama de principiile ONU de la Paris.”
