Comisia Europeană anunţă, joi, că deschide o investigaţie aprofundată cu privire la ajutorul de stat acordat de România pentru a sprijini retehnologizarea reactorului 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Instituţia menţionează că proiectul este necesar pentru a prelungi durata de viaţă în vederea asigurării disponibilităţii pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. ”Obiectivul proiectului este de a spori securitatea aprovizionării cu energie electrică a României şi de a contribui la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii”, arată Comsiia, menţionând, însă, că are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia urmăreşte să afle dacă nu se acordă în ultimă instanţă un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar, informează news.ro.
”Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenţionează să îl acorde pentru retehnologizarea şi prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat”, anunţă, joi, Comisia Europeană, într-un comunicat de rpesă.
Potrivit documentului citat, în ianuarie 2026, România a notificat Comisiei intenţia sa de a sprijini retehnologizarea reactorului Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, cu menţinerea aceleiaşi capacităţi de producţie a energiei electrice, respectiv 706 megawaţi, astfel încât acesta să poată funcţiona pentru încă 30 ani.
”Reactorul Unităţii 1 a fost pus în funcţiune în 1996. În prezent, acesta asigură aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României. Întrucât în 2027 reactorul ar urma să ajungă la sfârşitul duratei sale de viaţă estimate, prelungirea vieţii acestuia cu un nou ciclu de exploatare de 30 ani este esenţială pentru asigurarea disponibilităţii pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Obiectivul proiectului este de a spori securitatea aprovizionării cu energie electrică a României şi de a contribui la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. Beneficiarul sprijinului este Compania Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN), proprietarul şi operatorul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, care este deţinută majoritar de statul român, şi totodată, singurul operator de energie nucleară din ţară”, precizează oficialii europeni în documentul citat.
Aceştia menţionează că baloarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde de euro.
România intenţionează să sprijine retehnologizarea unităţii nucleare prin patru măsuri:
• un grant în valoare de 600 milioane EUR;
• garanţii de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanţarea investiţiei;
• un contract bidirecţional pentru diferenţă (CfD) cu o durată de 30 ani, menit să asigure venituri stabile centralei şi
• un mecanism de protecţie în cazul unor modificări reglementare în timpul construcţiei şi exploatării.
”În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar şi că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activităţi economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat”, arată oficialii europeni.
Aceştia menţionează că investigaţia are scopul de a stabili:
• adecvarea şi proporţionalitatea pachetului de ajutor.
”Întrucât există mai multe măsuri de ajutor care, împreună, pot limita riscurile pentru beneficiar, este important să se asigure că nu se acordă în ultimă instanţă un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar. În special, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că pachetul propus asigură un echilibru adecvat între reducerea riscurilor pentru a crea condiţii favorabile pentru investiţii şi menţinerea stimulentelor pentru o conduită eficientă, evitând în acelaşi timp transferul excesiv al riscurilor către stat”, a transmis Comisia Europeană.
• impactul măsurii de ajutor asupra concurenţei de pe piaţă şi dacă acesta este redus la minimum.
”În special, Comisia se teme că mai multe elemente esenţiale ale contractului pe diferenţă nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare şi întreţinere. În etapa actuală, Comisia nu poate concluziona că există suficiente garanţii care să împiedice transferul ajutorului către consumatori sau anumiţi participanţi la piaţă”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
• conformitatea cu alte dispoziţii ale legislaţie UE, în special cu principiile care guvernează conceperea schemelor de sprijin sub formă de contracte bidirecţionale pentru diferenţă, principii prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.
”În prezent, Comisia îşi va continua investigaţia pentru a stabili dacă preocupările sale iniţiale sunt sau nu confirmate. Deschiderea unei investigaţii aprofundate oferă României şi părţilor terţe interesate posibilitatea de a prezenta observaţii, fără a aduce însă atingere rezultatului investigaţiei”, menţionează oficialii europeni.
Comisia Europeană explică faptul că, în temeiul Tratatului privind funcţionarea UE (TFUE), statele membre sunt libere să îşi stabilească mixul energetic, condiţiile în care îşi exploatează resursele energetice şi structura generală a aprovizionării lor cu energie. Decizia de a promova energia nucleară este o competenţă naţională.
Ajutoarele de stat pentru sprijinirea energiei nucleare pot fi evaluate direct în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii specifice.
Ajutoarele trebuie să fie necesare şi proporţionale şi trebuie să nu afecteze în mod nejustificat condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care să contravină interesului comun.
În urma intrării în vigoare în iulie 2024 a noilor norme de organizare a pieţei energiei electrice, Comisia evaluează, de asemenea, conformitatea cu principiile referitoare la conceperea schemelor de sprijin aplicabile contractelor bidirecţionale pentru diferenţă, prevăzute în Regulamentul 2024/1747.
Comentează