Premium
Comisia Europeană a condamnat luni violenţele petrecute duminică în faţa clădirii Berlaymont, sediul său din Bruxelles, în timpul unui marş al extremei drepte împotriva pactului ONU privind migraţia, protestatarii aruncând cu pietre şi cu garduri asupra forţelor de ordine şi edificiului executivului comunitar, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.
''Dreptul la exprimarea opiniilor este sacrosanct în Uniunea Europeană'', dar niciodată nu trebuie exercitat ''pe seama securităţii, proprietăţii şi demnităţii celorlalţi'', a spus la conferinţa cotidiană de presă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.
În timpul manifestaţiei, la care, conform poliţiei, au participat circa 5.500 de persoane, s-au înregistrat incidente şi confruntări între protestatari şi forţele de ordine, împotriva acestora din urmă fiind lansate diferite obiecte contondente şi au fost sparte geamuri ale clădirii. Poliţia a răspuns cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că în acel moment în clădirea Berlaymont se aflau circa 25 de angajaţi, care au fost sfătuiţi să nu iasă afară până când nu se termină tulburările, acelaşi consemn fiind dat şi celor aflaţi în clădirea alăturată, Charlemagne.
''Am început în această dimineaţă să evaluăm pagubele'', a mai spus Margaritis Schinas. El a adăugat că serviciile de securitate ale Comisiei Europene s-au aflat în permanent în contact cu forţele de ordine belgiene în timpul evenimentelor, dar a refuzat să dea mai multe detalii despre măsurile care vor fi luate împotriva persoanelor violente, afirmând doar că are ''încredere deplină'' în activitatea responsabililor de securitate.
Printre organizatorii şi participanţii la protestul împotriva pactului ONU privind migraţia s-au numărat partidul flamand de extremă-dreaptă Vlaams Belang (Interesul Flamand) şi mai multe organizaţii studenţeşti.
Citește și: Theresa May refuză un al doilea referendum. Ar duce la `pagube ireparabile`
Adoptat pe 10 decembrie în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Marrakesh, ''Compactul Global pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată'' mai are de trecut o ultimă etapă în Adunarea Generală a ONU, unde pe 19 decembrie va fi votul de ratificare. Documentul enunţă o serie de principii - apărarea drepturilor omului, a copiilor, recunoaşterea suveranităţii naţionale - şi 23 de acţiuni pentru o mai bună gestionare a migraţiei, precum schimbul de expertiză şi informaţii şi integrarea migranţilor. Documentul interzice ''arestările arbitrare'', autorizând arestările doar ca ultimă soluţie.
Ţările care nu susţin acest pact acuză în principal faptul că documentul nu stabileşte o delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja acest fenomen.
Susţinătorii pactului insistă că acesta nu este constrângător din punct de vedere legal şi că statele vor fi în continuare suverane în ceea ce priveşte politicile lor de azil. În schimb, adversarii lui afirmă că respectivul document va deveni unul de referinţă în faţa instanţelor. De pildă, Statele Unite (prima ţară care a respins pactul) se tem că acest pact ar putea impune ''un drept cutumiar internaţional'' în domeniul migraţiei, argumentând că termenul de ''pact'' în sine induce obligaţii legale.
