Ministerul Digitalizării a transmis luni Camerei Deputaților că adoptarea legii privind majoratul digital și a legii privind protecția minorilor față de conținutul nociv de pe marile platforme online poate atrage reguli și amenzi suplimentare față de cele europene și riscă deschiderea unei proceduri de infringement. Ministerul a precizat că a primit un mesaj de atenționare în acest sens de la Comisia Europeană pe 13 octombrie.
Un prim proiect de lege vizat este PL-x nr. 385/2025, care reglementează protecția minorilor sub 18 ani față de conținutul nociv de pe platformele online de tip very large online platforms (VLOP).
„Analizând proiectul, am constatat faptul că acesta conţine reglementări tehnice şi instituie obligaţii suplimentare VLOPs şi VLOSEs în raport de Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale şi de modificare a Directivei 2000/31 /CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”, se arată în comunicatul Ministerului Digitalizării, scrie HotNews.
Conținutul nociv și răspunderea platformelor
Conform proiectului, marile platforme online trebuie să implementeze un mecanism verificabil de vârstă pentru toți utilizatorii, pentru a limita accesul minorilor la „conținut nociv”, definit ca: instigare la violență sau comportamente autodistructive; promovarea tulburărilor de alimentație sau a ideilor suicidare; nuditate, pornografie sau exploatare sexuală; cruzime sau violență extremă; promovarea comportamentelor ilegale sau consumului de droguri și alcool; materiale care afectează dezvoltarea emoțională și cognitivă a minorilor.
Platformele trebuie să răspundă în maximum două ore la notificările autorităților privind conținutul nociv, iar nerespectarea prevederilor poate atrage amenzi între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală.
Al doilea proiect vizat este PL-x nr. 356/2025 – Legea majoratului online, adoptat deja de Senat. Acesta prevede că minorii până la 16 ani pot accesa servicii online și crea conturi doar cu acord parental verificabil.
„În urma analizei proiectului, am identificat faptul, că acesta instituie obligaţii suplimentare pentru furnizorii de servicii intermediare în raport de Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31 /CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”, se mai arată în informarea Ministerului.
Riscurile pentru România
Ministerul Digitalizării atrage atenția că cele două proiecte „conţin reglementări suplimentare faţă de legislația europeană, aspect care le încadrează în categoria actelor normative care trebuie să parcurgă procedura de notificare prevăzută de Directiva (UE) 2015/1535”.
„Notificarea actelor conform prevederilor Directivei se face în faza de proiect, iar statul membru iniţiator este obligat să amâne adoptarea acestora până la încheierea perioadei de status-quo. Actele adoptate fără respectarea procedurii sunt inaplicabile și pot deschide procedura de infringement României pentru nerespectarea legislaţiei europene”, se precizează în document.
Critici asupra legii majoratului digital
Legea majoratului digital a ridicat critici încă din faza inițială: „introduce o obligație generală de identificare online pentru orice utilizator: Instagram, TikTok, Facebook, LinkedIn și orice site doar cu buletinul”, a atras atenția Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI). Critici au fost ridicate și de Google România, CNA și ANCOM, autoritatea care va verifica aplicarea legii după trecerea acesteia prin Parlament.
Comentează