Comisia Europeană urmează să critice reducerea accizelor la combustibili de către guvernul italian într-un raport care va fi publicat miercuri. Roma a solicitat mai multă flexibilitate fiscală pentru a aborda criza energetică, pe care Bruxelles-ul o consideră a fi direcționată către familiile și industriile vulnerabile, scrie euronews.com.
Roma a stabilit o serie de măsuri de urgență pentru a atenua creșterea costurilor energiei cauzate de războiul din Iran. După Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană urmează să susțină, de asemenea, că astfel de măsuri ample și nețintite sunt ineficiente, potrivit unui document obținut de Euronews.
Divergențe între Roma și Bruxelles pe tema flexibilității fiscale
În ultimele săptămâni, guvernul italian a solicitat din ce în ce mai vocal extinderea flexibilității fiscale acordate recent cheltuielilor pentru apărare pentru a acoperi costurile energetice în creștere, inclusiv într-o scrisoare trimisă de prim-ministrul Giorgia Meloni președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Deși von der Leyen nu i-a răspuns încă direct lui Meloni, Comisia urmează să prezinte miercuri recomandările specifice fiecărei țări, unul dintre principalele instrumente ale coordonării economice a UE și o ocazie cheie pentru a aborda politica fiscală.
Avertismentul Comisiei
Conform unei versiuni preliminare a recomandărilor, consultată de Euronews, Roma ar trebui „să se asigure că orice măsuri luate pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie sunt temporare, vizează protejarea gospodăriilor vulnerabile și abordarea nevoilor firmelor mari consumatoare de energie, să mențină stimulentele pentru economisirea energiei, asigurând în același timp că costul fiscal al acestora este compatibil cu direcțiile de cheltuieli recomandate”.
Raportul nu răspunde solicitării lui Meloni de a extinde clauza derogatorie națională — o măsură extraordinară introdusă anul trecut pentru a scuti cheltuielile pentru apărare de cadrul de constrângeri fiscale al UE.
Recomandările sugerează într-adevăr că flexibilitatea este posibilă, dar numai pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și industriile cele mai expuse, nu prin subvenții orizontale.
Comisia subliniază în special experiența crizei energetice din 2022-2023, declanșată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, argumentând că măsurile ample și nețintite au un cost fiscal mare, fiind în același timp ineficiente din punct de vedere social și economic.
„De la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu în februarie 2026, Italia a adoptat măsuri de politică fiscală pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și firmelor”, continuă documentul.
Comisia semnalează în mod specific o reducere „nețintită” a accizelor la combustibili, o măsură care expiră pe 6 iunie, și un credit fiscal destinat întreprinderilor din domeniul transportului rutier, al pescuitului și al agriculturii.
Aceasta se aliniază cu poziția Fondului Monetar Internațional, care săptămâna trecută a declarat că „recenta reducere generală a accizelor la motorină și benzină, menită să atenueze impactul șocului, ar trebui înlocuită cu transferuri de numerar direcționate către cele mai vulnerabile gospodării”.
Costul fiscal estimat al măsurilor este de aproximativ 0,1% din PIB în 2026, dar ar putea crește la 0,3% dacă sunt menținute până la sfârșitul anului.
Italia are deja cel mai mare raport datorie-PIB din UE, de aproximativ 138,5%, iar Comisia solicită Romei să se asigure că „cheltuielile nete respectă traiectoria corectivă recomandată”.
Italia are, de asemenea, printre cele mai mari costuri ale energiei din Europa. Perturbarea rutelor de aprovizionare din Golf a determinat Comisia să reducă previziunile sale privind creșterea PIB-ului pentru 2026 de la 0,8% la 0,5%.
Săptămâna trecută, comisarul european Raffaele Fitto — care aparține partidului de dreapta al lui Meloni, Frații Italiei — le-a scris miniștrilor UE, sugerând că fondurile de coeziune necheltuite ar putea fi redirecționate pentru a aborda criza energetică.
Cu toate acestea, raportul observă că cheltuielile Italiei aferente Fondului de coeziune rămân sub media UE, ceea ce indică dificultăți de implementare care decurg din guvernanța fragmentată și din capacitatea administrativă slabă.
Proiectul critică, de asemenea, politica energetică a Romei pentru dependența sa structurală de producția costisitoare de energie pe bază de gaze, pe care Comisia o consideră o barieră cheie în calea electrificării atât pentru gospodării, cât și pentru industrie, și pentru adoptarea lentă a surselor regenerabile.
Calcul electoral versus realitate economică
Deși Bruxelles-ul le consideră ineficiente, scutirile temporare de taxe pentru combustibilii fosili sunt extrem de populare în Italia. Guvernul a introdus măsurile în contextul în care țara a intrat întro fază crucială a alegerilor locale, al doilea tur fiind programat pentru acest weekend.
Cu alegerile parlamentare la orizont anul viitor, rămâne de văzut dacă flexibilitatea limitată oferită va determina Roma să scadă temperatura - sau să caute o escaladare și mai puternică, care ar putea genera randamente electorale considerabile.
Ceea ce pare sigur este că, indiferent de spațiul fiscal oferit de Bruxelles, guvernul italian va trebui în cele din urmă să asigure piețele financiare că poate continua să finanțeze enorma sa datorie națională.
