Europarlamentarul PSD Andi Cristea trage un semnal de alarmă privind prăpastia tehnologică dintre Europa și Statele Unite, într-o postare pe Facebook în care pune cifrele față în față: SUA au de 15–17 ori mai multă putere de calcul pentru inteligență artificială, de aproape 4 ori mai multă capacitate în centre de date și investesc de peste 20 de ori mai mult decât întregul plan european. „Europa știe să construiască. Dar la scară mică”, scrie eurodeputatul.
Bani: patru companii americane cheltuiesc într-un an de 20 de ori cât tot planul Europei
Cea mai spectaculoasă comparație este cea financiară. „Patru companii americane (Google, Microsoft, Amazon, Meta) investesc în 2026 aproximativ 725 de miliarde de dolari în infrastructură AI. Aproape nimic din această sumă nu ajunge în Europa”, atrage atenția Andi Cristea.
Prin comparație, „planul european pentru gigafabricile AI: 10 miliarde € publice, cu speranța de a atrage încă 20 de miliarde € private. De peste 20 de ori mai puțin decât cheltuiesc patru companii într-un singur an”.
Nici pe propria piață Europa nu stă mai bine: „Chiar și pe piața europeană de cloud, furnizorii americani controlează circa 72%. Companiile din UE: sub 20%”.
Potrivit datelor citate de europarlamentar, Statele Unite dețin circa 75% din capacitatea globală de supercalcul pentru inteligență artificială, în timp ce Uniunea Europeană abia ajunge la aproximativ 5% — „adică de 15–17 ori mai puțin”.
Diferența se vede și în rezultate: „Modele fundamentale de AI create până acum: SUA – 40, China – 15, toată Europa la un loc – 3”, arată Andi Cristea.
Postarea vine în contextul în care Comisia Europeană a prezentat, pe 9 septembrie, propunerea pentru European Innovation Act, un pachet legislativ care își propune ca ideile create în Europa să fie finanțate, comercializate și dezvoltate tot pe continent.
„Europa are cercetare, talent și tehnologie. Problema este că prea multe companii inovatoare se lovesc de piețe fragmentate, reguli diferite și acces dificil la capital — iar valoarea creată în Europa ajunge uneori să fie scalată în altă parte”, scrie Andi Cristea.
Eurodeputatul avertizează însă că miza reală se vede abia atunci când sunt puse cap la cap cifrele. „Nu la procente mici, ci la ordine de mărime”, punctează el.
Energie: 50 de gigawați față de 13
La capitolul infrastructură, decalajul este la fel de brutal. „Centrele de date din SUA au depășit 50 GW capacitate la finalul lui 2025. Întreaga Europă va ajunge la circa 13 GW abia la finalul lui 2026 — de aproape 4 ori mai puțin”, scrie eurodeputatul.
Mai grav, spune el, ritmul diverge: „Prognoza pentru SUA este de 118 GW în 2030, de nouă ori cât are Europa astăzi”.
Singura veste bună: JUPITER
Eurodeputatul notează totuși și o excepție: supercalculatorul JUPITER din Germania, „pe locul 5 în lume și cel mai eficient energetic din clasa exascale”. Concluzia lui este însă tăioasă: „Europa știe să construiască. Dar la scară mică”.
Ce propune European Innovation Act
Andi Cristea trece în revistă și principalele măsuri din noul cadru propus de Comisie: acces mai bun la finanțare și valorificarea proprietății intelectuale, achiziții publice mai deschise către inovare și reguli mai coerente pentru testarea tehnologiilor noi prin regulatory sandboxes.
„Doar măsurile privind proprietatea intelectuală ar putea debloca, potrivit Comisiei, aproximativ 10,2 miliarde de euro anual în finanțare suplimentară”, scrie europarlamentarul, care adaugă imediat și ordinul de mărime: „Pus în context: sub 2% din ce investesc cele patru companii americane într-un an”.
„În competiția globală pentru tehnologie, nu este suficient să ai ideile. Trebuie să ai și capitalul, piața și regulile care le permit să crească”, mai scrie Andi Cristea.
„Asta este, de fapt, miza European Innovation Act: ca Europa să nu fie doar locul unde se inventează viitorul, ci și locul unde acesta se construiește”, conchide eurodeputatul.
