Premium
Apelul înaintat de guvernul român contra unei hotărâri recente a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care-i dispunea României să le acorde recunoaștere și protecție legală familiilor homosexuale, într-un proces implicând 21 de cupluri homosexuale, este rușinos, a declarat luni Asociația Accept.
Chestionat de Gandul.ro, ministerul de externe a confirmat că a atacat la Marea Cameră a CEDO verdictul din 23 mai, care obligă România să creeze un cadru juridic pentru recunoașterea familiilor homosexuale.
„Luând această măsură, guvernul amână adoptarea legislației pentru recunoașterea și protejarea familiilor homosexuale, menținând România pe lista rușinoasă a țărilor europene care au probleme cu combaterea discriminării”, a reacționat Asociația Accept.
Ministerul de externe nu a oferit un motiv pentru apel, dar guvernul înaintase mai multe argumente care au fost respinse de decizia din 23 mai: cum că recunoașterea familiilor homosexuale ar afecta negativ majoritatea heterosexuală și cum că aranjamentele contractuale private ar avea același efect cu recunoașterea legală a familiilor homosexuale.
Însă, conform Accept, răspunsul guvernului român e „comparabil cu atitudinea Rusiei în cazul Fedotova, în care decizia finală a fost în favoarea familiilor care doreau protecție și recunoaștere legală”.
Alte state europene care au fost declarate vinovate de violarea Articolului 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului au implementat imediat legi conforme cu nevoile cetățenilor lor, a declarat Accept.
România trebuie „să-și demonstreze urgent angajamentul față de cetățeni”, afirmă Accept, reamintindu-i premierului Marcel Ciolacu de „valorile social-democrate pe care le proclamă la nivel european”.
O decizie luată deja de Marea Cameră în urma unui atac similar formulat de Rusia a stabilit că există o obligație legală ca statele să adopte legi pentru protecția familiilor homosexuale.
Iustina Ionescu, avocata care reprezintă cele 21 de cupluri homosexuale care au reclamat România la curtea de la Strasbourg, a declarat că „nu [există] motive întemeiate” pentru ca Marea Cameră să adopte o decizie diferită.
