DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Concediile medicale, greu de obținut. Cum a modificat Ministerul Sănătății legea

Monitorul de Cluj
concediu medical

Românii care pleacă cu bună ştiinţă în zone cu risc COVID nu mai primesc decât cinci zile de concediu de carantină, faţă de 14 cât obţineau până acum. În acelaşi timp, medicul de familie este obligat să acorde concedii medicale în etape – în baza unui plan de recuperare a capacităţii de muncă a pacientului.

Ministrul Sănătăţii a stabilit printr-un ordin comun cu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate noi reguli de acordare a concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Motivul pentru care autorităţile au recurs la modificarea reglementărilor de acordare a acestor concedii medicale a fost interesul pentru utilizarea cât mai judicioasă a banului public, a explicat Mihaela Tănase, purtător de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, potrivit „Adevărul”. De concedii medicale ar trebui să beneficieze doar acele persoane care au cu adevărat nevoie de ele, a adăugat aceasta.

5 zile de concediu de carantină în loc de 14 zile

Una dintre modificările importante este cea care vizează acordarea a 5 zile de concediu de carantină care se suportă din fondul de asigurări de sănătate. „În aceste cazuri vorbim clar despre persoane care decid în interes personal să plece într-o zonă declarată cu risc epidemiologic. Deci, avem acele hărţi, acele statistici în care suntem avertizaţi prin toate canalele că este zonă cu risc epidemiologic ridicat. În momentul în care eu decid să plec în vacanţă – de exemplu, plec în Marea Britanie, să zicem –, când mă întorc nu este normal să mă bazez pe faptul că statul îmi va plăti 100% concediu de carantină timp de 14 zile, cum era până la 1 august.  Pe de o parte, trebuie să descurajăm deplasările în zonele cu risc epidemiologic, pe de altă parte, sigur că acea persoană trebuie să stea în izolare 14 zile pentru a nu pune în pericol alţi oameni”, a adăugat Tănase. În aceste condiţii, variantele pentru asigurat ar fi acelea de a intra în concediu de odihnă sau în concediu fără plată.

Cel puţin două etape de concediu medical

O altă modificare vizează acordarea fracţionată a concediilor medicale care până la finalul lui iulie se acordau dintr-o singură bucată. Astfel, în cazul incapacităţii temporare de muncă, pentru boli banale, perioada de concediu medical se va acorda în două etape. Va exista o monitorizare a medicului curant care trebuie să constate necesitatea pentru fiecare episod din boala respectivă. „Din numărul total de zile pentru afecţiunea respectivă se fracţionează, cel puţin în două etape. Se pune pacientul pe un tratament, se monitorizează şi i se acordă omului în continuare concediul medical dacă medicul consideră necesar, iar dacă nu, nu. Monitorizarea se poate face şi în cadrul unei consultaţii la distanţă. E vorba despre bolile obişnuite, pentru că afecţiunile oncologice nu intră în această discuţie”, a precizat Mihaela Tănase.

Astfel, într-o primă etapă, medicul de familie va acorda maximum 4 zile de concediu medical, cu încadrarea în limita maximă de 7 zile pentru fiecare episod de boală, respectiv 28 de zile pe an, iar medicul specialist din ambulatoriu poate acorda, în prima etapă, maximum 15 zile, cu încadrarea în limita maximă de 30/31 zile/lună, respectiv 90 de zile/pe an. Noile norme mai prevăd ca, în situaţia în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime menţionate. Iar dacă după prima etapă de acordare a concediului medical persoana asigurată nu se mai prezintă pentru evaluarea stării de sănătate, rămâne fără certificat de concediu medical.

Care sunt excepţiile

Medicii curanţi  nu trebuie să întocmească plan de monitorizare a evoluţiei bolii  în cazul eliberării  certificatelor de concediu medical pentru unele boli speciale, şi anume: boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii şi tuberculoză, pentru urgenţele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A şi pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, precum şi în situaţia în care asiguratul este internat în spital. De asemenea, sunt exceptate concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi în cazul riscului maternal. Acestea pot fi acordate în continuare într-o singură etapă, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii.

7 zile de medical după ieşirea din spital

După expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sănătăţii persoanei asigurate nu permite reluarea activităţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, la fel ca şi până acum.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.