Premium
Statele lumii mai au la dispoziţie doar opt zile pentru a încheia un acord istoric în vederea stopării distrugerii naturii. Însă, la jumătatea perioadei sale de desfăşurare, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Biodiversitate (COP15) nu a înregistrat niciun progres major, nici în privinţa problemei arzătoare a finanţării dintre nord şi sud, nici a obiectivului său emblematic de protejare a 30% din planeta noastră, relatează marţi AFP.
După părerea generală, negocierile vor intra în linie dreaptă joi, când miniştrii Mediului din cele 196 de state care au ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică (CDB) vor prelua ştafeta de la delegaţiile lor la Montreal, potrivit Agerpres.
Însă, şansele ca discuţiile să culmineze pe 19 decembrie cu aprobarea unui ambiţios "pact de pace cu natura" - douăzeci de obiective pentru a stopa distrugerea apei, pădurilor şi vieţuitoarelor până la sfârşitul acestui deceniu - sunt puse în pericol dacă proiectul de acord rămâne în stadiul actual.
În pofida zecilor de ore de muncă efectuate de cei 5.000 de delegaţi începând din 3 decembrie, textul este mult întârziat, împovărat de zeci de puncte aflate încă în curs de negociere. Doar cinci dintre cele 22 sau 23 de obiective vizate au fost tranşate.
"Guvernele fac progrese, însă nu suficient de repede pentru a pregăti un text adecvat pentru sosirea miniştrilor", a declarat cu regret Alfred DeGemmis, înalt responsabil din cadrul Wildlife Conservation Society (WCS).
Timpul trece: un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia, o treime din suprafeţele terestre sunt grav degradate, fertilitatea solului şi puritatea apei sunt compromise, în timp ce oceanele sunt ameninţate de poluare şi de schimbările climatice.
"Ne aflăm încă foarte departe de obiectiv, dar vedem lumina de la capătul tunelului", a declarat încrezător Marco Lambertini, directorul World Wide Fund for Nature (WWF) care a constatat "o implicare mai constructivă" comparativ cu începutul summitului.
"Vedem că se conturează o piaţă în care ţările din sud spun că nu vor accepta să se angajeze în obiective puternice fără o finanţare corespunzătoare", a rezumat Sébastien Treyer, directorul general al grupului IDDRI.
Brazilia şi-a reiterat sâmbătă, în numele continentului african şi al altor 14 ţări, inclusiv India şi Indonezia, cererea de "subvenţii financiare de cel puţin 100 de miliarde de dolari pe an sau 1% din PIB-ul mondial până în 2030".
Fondul Global pentru Biodiversitate
O creştere considerată nerealistă de către ţările bogate, pentru care ajutorul pentru dezvoltare dedicat biodiversităţii în 2020 a reprezentat 10 miliarde de dolari pe an în 2020.
"Dacă astăzi ne aflăm la 10 miliarde, a vorbi despre 100 de miliarde paralizează dintr-o dată conversaţia", a avertizat reprezentanta Franţei la COP15, Sylvie Lemmet, întrucât ţările bogate şi-au menţinut angajamentele de dublare a ajutorului pentru dezvoltare în deceniul precedent.
Uniunea Europeană se opune, de asemenea, creării unui nou fond global pentru biodiversitate, solicitat de mai multe state până la COP16, care va avea loc în 2024 în Turcia.
O soluţie considerată ineficientă de statele din nord, care preferă impulsionarea unei reforme a finanţării globale, publică şi privată, şi o îmbunătăţire a utilizării resurselor naţionale, la fel ca şi reducerea subvenţiilor negative pentru natură, în special pentru agricultura cu îngrăşăminte şi pesticide, subiectul unor dezbateri aprinse cu Brazilia şi Argentina.
Statele Unite, chiar dacă nu fac parte din negociere întrucât nu au ratificat deocamdată Convenţia pentru biodiversitate, joacă un rol crucial în ecuaţia financiară, având potenţialul de a debloca acordul.
"Am realimentat Fondul Global de Mediu (FGM) în acest an, contribuţia americană a fost mai mare ca niciodată", a declarat luni reprezentanta americană, Monica Medina. "Fără un mediu sănătos, nicio economie din lume nu va putea prospera pe termen lung", a adăugat ea.
Pentru înlăturarea obstacolelor, privirile se îndreaptă acum pe culoarele summitului spre China, a cărei atitudine este considerată de preşedintele COP15 drept "în aşteptare" şi "pasivă".
O critică neîmpărtăşită de reprezentanta franceză, care salută o "preşedinţie chineză foarte implicată", care "ascultă părţile" şi care "se angajează bilateral".
Luni, negociatorii au reluat dezbaterile cu uşile închise. "Este încurajator", a afirmat Elizabeth Maruma, directoarea CBD la ONU, dar rămâne un "drum presărat cu capcane".
