Nicușor Dan, primarul general al Capitalei și candidat la Președinție, se află acum în centrul unei controverse privind posibila implicare a unui funcționar public din subordinea sa în campania sa electorală.
Funcționar public, promotor al reclamelor electorale
Un angajat cu funcție de conducere din Primăria Municipiului București apare ca promotor direct al unor reclame electorale sponsorizate pe Facebook în favoarea candidatului la Președinție Nicușor Dan. Este vorba despre Dragomirescu E. Ștefan Iulian, care ocupă poziția de Șef Serviciu în cadrul Primăriei Capitalei. Conform informațiilor disponibile în biblioteca de reclame a platformei Meta (Facebook), numele acestuia figurează ca persoană de contact pentru cel puțin o reclamă politică pro-Nicușor Dan, alături de o adresă de email și un număr de telefon personal. Cu alte cuvinte, Dragomirescu – funcționar public plătit din bani publici – este indicat ca responsabil de promovarea online a mesajelor electorale ale lui Nicușor Dan pe rețeaua de socializare.
Detaliul a ieșit la iveală în urma verificării declarației de avere și a datelor publice din platforma de transparență a reclamelor politice de pe Facebook. Declarația de avere depusă de Dragomirescu confirmă identitatea și funcția sa de la Primăria București, iar în secțiunea de transparență a reclamei de pe Facebook, la rubrica “Plătită de/Payed by”, figurează numele complet Dragomirescu E. Ștefan Iulian împreună cu datele sale de contact. Faptul că un înalt funcționar din instituția primăriei apare ca administrator/promotor al reclamei electorale ridică semne de întrebare serioase privind neutralitatea politică și etica profesională a acestuia, dar și despre modus operandi al campaniei lui Nicușor Dan.
Aspecte legale și etice
Situația semnalată pune problema unui posibil conflict de interese și a încălcării principiilor de neutralitate impuse funcționarilor publici. Conform Codului Administrativ, funcționarii publici au obligația să fie neutri din punct de vedere politic în exercitarea atribuțiilor lor: nu pot manifesta sau favoriza în mod public un partid politic sau candidat. Mai mult, legea prevede explicit că, în exercitarea funcției publice, le este interzis funcționarilor publici să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică. Cu alte cuvinte, un angajat al primăriei nu ar trebui să participe activ la campania electorală a unui candidat, cel puțin nu folosindu-și funcția sau resursele instituției.
În acest caz, dacă Dragomirescu E. Ștefan Iulian a gestionat reclame electorale pentru Nicușor Dan, se pune întrebarea în ce calitate a făcut-o. Dacă a acționat ca voluntar în afara orelor de program, folosindu-și doar datele personale, gestul rămâne totuși problematic etic – dat fiind statutul său public și faptul că șeful său ierarhic direct este beneficiarul politic al promovării. Dacă însă s-ar dovedi că a utilizat timp de muncă, echipamente sau informații din instituție pentru a derula activitatea de campanie, am putea discuta chiar de o încălcare flagrantă a legii. Deocamdată, nu există informații publice despre condițiile în care funcționarul și-a desfășurat activitatea de “advertiser” politic online, însă simpla asociere a unui oficial public cu o acțiune electorală partizană ridică un steag roșu important.
Experții în bune practici administrative subliniază că, și atunci când nu există o abatere legală clară, aparența de imparțialitate este la fel de importantă. Un funcționar aflat în poziția de a servi interesul public trebuie să evite orice situație care i-ar putea compromite obiectivitatea. În contextul de față, implicarea unui șef de serviciu de la PMB în promovarea candidatului Nicușor Dan poate crea impresia că resursele umane ale primăriei lucrează în beneficiul campaniei electorale a primarului în funcție – un potențial abuz de putere sau cel puțin o confuzie gravă între interesul public și interesul politic personal.
Precedentul Firea – acuzații similare în trecut
Acest incident aduce aminte de episoade precedente în care s-a vorbit despre amestecarea resurselor publice în scopuri electorale la vârful administrației Capitalei. În mandatul anterior, fostul primar Gabriela Firea a fost frecvent criticată pentru folosirea instituțiilor sau fondurilor Primăriei în beneficiul imaginii sale politice. Un caz notoriu a fost consemnat în 2020, când – în plină campanie electorală pentru alegerile locale – Primăria Capitalei sub conducerea Gabrielei Firea a difuzat nu mai puțin de 600 de spoturi publicitare pe cinci posturi de televiziune, în doar o săptămână. Reclamele rulau chiar înainte de scrutinul local din 27 septembrie 2020 și au fost finanțate din bugetul municipal, sub pretextul “activităților de informare și promovare” ale primăriei, în valoare de aproximativ 1,85 milioane lei. Acest demers a stârnit controverse majore la acea vreme: opinia publică și contracandidații au acuzat-o pe Firea că își face campanie pe banii contribuabililor, forțând limita legalității. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a admis atunci că situația este la limita legii, declarând însă că “nu poate să intervină” deoarece spoturile erau prezentate ca informare instituțională, nu propagandă electorală directă. Cu toate acestea, paralela a fost evidentă pentru toată lumea.
Nicușor Dan însuși, pe atunci candidat opoziției, a beneficiat politic de condamnarea acelor practici și a pozat ca un adversar ferm al clientelismului și politizării aparatului administrativ. De altfel, chiar recent în 2024, Nicușor Dan – ajuns între timp primar – îi acuza vehement pe social-democrați (Gabriela Firea și Marcel Ciolacu) că implică o instituție subordonată primăriei (STB, societatea de transport București) în acțiuni electorale. Concret, la 1 Mai 2024, Firea și lideri PSD au făcut o vizită în depoul STB Dudesti pentru a se întâlni cu angajații – un eveniment interpretat de Nicușor Dan ca pe o tentativă de a folosi compania municipală în scop politic. Primarul Capitalei de atunci (Nicușor Dan) “i-a acuzat pe liderii social-democrați că încearcă să se folosească din nou de (sindicaliști) în acțiunea electorală din depoul Dudești”, catalogând gestul drept o ingerință politică nepermisă în instituțiile publice. Gabriela Firea a replicat că a fost pur și simplu o întâlnire cu sindicaliștii și muncitorii aflați la lucru, însă criticile legate de amestecul politicului în companiile municipale au persistat în spațiul public.
Având în vedere aceste precedente, situația actuală – în care tocmai un om din echipa administrativă a lui Nicușor Dan pare să fi trecut linia invizibilă dintre funcția publică și activismul politic – capătă o notă de ironie amară. Standardele duble sunt inevitabil invocate: dacă în era Firea astfel de practici erau considerate condamnabile de către opoziție (inclusiv Nicușor Dan), este firesc ca acum actualul primar să fie ținut la același nivel de exigență. Orice abatere sau chiar aparență de abatere de la regulile jocului democratic și administrativ riscă să erodeze încrederea publicului.
Întrebări fără răspuns și reacții așteptate
În acest moment, multe întrebări rămân deschise. A acționat Dragomirescu E. Ștefan Iulian din proprie inițiativă ca susținător al lui Nicușor Dan, sau rolul său de promotor al reclamelor a fost cunoscut și acceptat tacit în echipa de campanie a candidatului? Este implicarea sa un caz izolat, sau mai există și alți angajați publici antrenați – oficial sau neoficial – în campania electorală a primarului general? De asemenea, ce măsuri legale ar putea fi luate dacă se constată o încălcare a regimului funcției publice? Sunt aspecte asupra cărora publicul așteaptă lămuriri.
Cert este că aceste informații ridică o problemă de etică administrativă și integritate publică ce nu poate fi ignorată. Implicarea unui funcționar public de rang înalt în promovarea electorală a șefului său creează cel puțin un moment stânjenitor pentru administrația Nicușor Dan, dacă nu chiar o potențială încălcare a legii. Pe viitor, se impune o delimitare clară între aparatul administrativ al Primăriei și orice campanie politică, pentru a preveni confuziile și abuzurile. Bucureștenii – și, în general, cetățenii – au dreptul să știe că funcționarii publici lucrează pentru interesul public, nu pentru interesul electoral al unui demnitar, oricât de bine intenționat ar fi acesta.
În absența unor clarificări rapide, cazul Dragomirescu-Nicușor Dan riscă să devină un simptom al unei probleme mai mari: politizarea administrației locale. Rămâne de văzut dacă autoritățile competente (precum Agenția Națională de Integritate sau Prefectura) se vor autosesiza în acest caz și dacă Nicușor Dan va oferi explicații convingătoare. Până atunci, opinia publică rămâne cu întrebarea firească: cât de adânc se amestecă politicile de campanie în instituțiile noastre publice și cine trasează linia de demarcație între politic și administrativ?
Comentează