Premium
Conflict deschis între Italia şi Germania. Premierul italian, Matteo Renzi, a avut tot anul neînţelegeri cu instituţiile europene, dar în ultimele zile pare să fi intrat într-un război deschis cu Comisia Europeană (CE) şi cu Germania, care nu văd cu ochi buni deciziile sale de a acorda ajutoare de stat băncilor şi de a nu respecta ţinta deficitului bugetar, consemnează joi agenţia EFE.
'Europa nu are dreptul să ne spună ce să facem cu impozitele. Acest lucru îl decidem noi, nu Bruxelles-ul', a fost una dintre replicile lui Renzi în faţa criticilor faţă de scăderea unele taxe. Ultimul motiv de dispută între Roma şi Bruxelles îl constituie iniţierea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement împotriva Italiei, după ce guvernul de la Roma a acordat companiei siderurgice Ilva un împrumut în valoare de 300 de milioane de euro, considerat de executivul comunitar drept ajutor de stat. Ministrul italian al transporturilor, Graziano Delrio, susţine însă că s-a făcut tot ce se putea pentru salvarea respectivei societăţi, astfel că acest împrumut este singura opţiune rămasă.
Potrivit cotidianului La Reppublica, disputa pe tema împrumutului acordat companiei Ilva este doar unul dintre cele trei fronturi ale războiului european purtat de Renzi. Un alt front este legat de ajutoarele de stat acordate băncilor italiene. CE nu agreează decizia privind salvarea băncii Tercas şi în prezent evaluează decretul 'Să Salvăm Băncile' aprobat cu câteva luni în urmă de guvernul de la Roma şi care a permis supravieţuirea a patru mici entităţi financiare.
De fapt, deciziile lui Renzi arată că el vrea să lupte împotriva măsurilor de austeritate impuse Italiei de la Bruxelles după criza din anul 2008, cea mai importantă fiind atingerea unei ţinte de deficit bugetar de 1,8% din PIB. Şeful executivului italian sprijină acum o politică bazată pe creştere, iar bugetul pe anul viitor este construit pe ideea stimulării consumului, astfel că deficitul bugetar proiectat ajunge la 2,4% din PIB. Guvernul de la Roma speră de asemenea ca executivul comunitar să nu includă în calculul deficitului sumele cheltuite ca urmare a valului de migranţi, pe care autorităţile italiene le estimează la circa 6,5 miliarde de euro. Cât despre cel de-al treilea front, acesta a fost deschis în relaţiile cu Germania, pe care premierul italian o acuză că hotărăşte în locul Comisiei Europene sau cel puţin îi influenţează acesteia deciziile, apreciind de asemenea că şi executivul comunitar la rândul său are tendinţa de a favoriza Berlinul.
Opoziţia Germaniei faţă de crearea unui sistem comun de garantare a depozitelor bancare în zona euro şi extinderea gazoductului Nord Stream - care leagă Rusia de Germania - după ce a fost abandonat proiectul gazoductului South Stream - ce ar fi avut o ramificaţie şi către Italia - sunt doar două motive ale tensiunilor dintre Roma şi Berlin.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta publicaţiei Financial Times, Renzi a acuzat-o pe şefa guvernului de la Berlin, Angela Merkel, că a impus Europei politica de austeritate ce a condus la ascensiunea partidelor populiste în ţări precum Grecia, Portugalia sau mai nou Spania, el reproşând totodată instituţiilor europene că au un dublu standard. 'Europa trebuie să servească tuturor celor 28 de ţări membre, nu doar uneia', a subliniat Renzi, făcând aluzie la Germania, spun cei de la Agerpres.
