Conflictul cu Turcia i-a adus capital electoral premierului olandez Mark Rutte şi a contribuit la profilata victorie a formaţiunii Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, de centru dreapta) în scrutinul legislativ din 15 martie, dar formarea unei coaliţii de guvernare se anunţă dificilă, VVD având nevoie de sprijinul a trei partide ca să ajungă la cele 76 de mandate care reprezintă majoritatea în Camera Inferioară a Parlamentului, se arată într-o analiză publicată de Politico, preluată de agerpres.
Până la declanşarea scandalului cu Ankara, alegerile din Olanda "nu aveau o poveste", iar premierul Rutte nu avea soluţii pentru a atrage de partea sa o parte a electoratului cu simpatii populiste, se arată în analiză.
Ce scrie presa internationala despe alegerile din Olanda. Mesajele liderilor europeni pentru Rutte
Interdicţia aplicată ministrului de externe turc, Mevlüt Çavuşoglu, de a intra în ţară, şi expulzarea ministrului pentru familie, Fatma Betül Sayan Kaya, i-au adus premierului puncte în plus în preferinţele alegătorilor.
"A avut ocazia să alunge din ţară o femeie care poartă vălul islamic. Aşa ceva nu reuşeşti nici dacă pregăteşti totul din timp", a declarat - pentru Politico - André Krouwel, analist politic al Universităţii din Amsterdam.
Pentru Mark Rutte şi Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie urmează demersuri dificile pentru a forma o majoritate parlamentară necesară pentru a guverna.
Rutte va începe, mai mult ca sigur, să facă oferte partidelor politice de care formaţiunea sa este cel mai apropiată - creştin democraţii şi liberalii din cadrul D66. Ambele partide sunt creditate cu aproximativ 19 mandate fiecare.
E nevoie de 76 de mandate pentru a deţine majoritatea în Camera Inferioară a Parlamentului de la Haga, aşa că Rutte trebuie să ia în calcul şi cooptarea unui partid orientat spre stânga. Va fi vorba fie de ecologiştii de la Groen Link, fie de laburişti, potrivit Politico.
Ce scrie presa internationala despe alegerile din Olanda. Mesajele liderilor europeni pentru Rutte
Aceştia din urmă "au înregistrat o înfrângere usturătoare şi ar ajunge de la 38 de mandate la numai 9, un scor ce marchează cel mai crunt eşec din istoria politică a Olandei", relatează postul de televiziune NOS.
E de remarcat şi rezultatul bun obţinut de partidele pro-europene, se mai arată în analiză.
"Alegerile din Olanda au fost privite, la nivel internaţional, drept un fel de referendum privind apartenenţa la UE. E o perspectivă simplistă, dar din rezultate reiese clar că alegătorii nu au respins blocul comunitar. Două partide care şi-au sporit substanţial numărul de mandate au derulat deschis o campanie pro-UE. Iar cel puţin unul dintre ele va face parte din viitorul guvern. Prin urmare, Bruxellesul poate conta pe un aliat puternic în perspectiva apropiatelor negocieri pentru Brexit", concluzionează Politico.
Comentează