Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Consilier prezidențial: Aceasta este 'lebăda neagră'. Nimic nu va mai fi la fel după această criză

lebada

Consilierul prezidențial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, arată că această criză provocată de coronavirus este o ”lebădă neagră” pentru economie, un tip de eveniment care a dat toate calculele peste cap, iar de aici încolo nimic nu va mai fi la fel.

Vezi si: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 44: Caracatița cu Tătaru și Ciolacu! .

”În evoluția umanității, la intervale mai mari sau mai mici, apar diverse crize și momente de schimbare profundă în economie și în societate. Aceste puncte de inflexiune survin fie cu regularitate – cum este cazul ciclurilor economice, fie în mod spontan – cum este cazul așa-numitelor „lebede negre”, care dau peste cap toate prognozele și așteptările specialiștilor. Fie că ne referim la criza sanitară sau la cea economică – intervenită aproape instantaneu, criza-corona este un astfel de punct de inflexiune, complet imprevizibil în raport cu dinamica economică și socială la nivel global.

Economia în stare de urgență

În repetate rânduri s-a spus că nimic nu va mai fi la fel după această criză-corona. Nimic nu va mai fi la fel, dar va fi, în sensul că viața își va urma cursul iar economia se va redresa, mai devreme sau mai târziu, în funcție de gradul său de flexibilitate și de eficiența măsurilor de relansare economică.

Este fără precedent modul în care economia, la scară globală, s-a văzut confruntată cu pandemia Covid-19 și cu restricțiile impuse de criza de sănătate publică. Starea de urgență la care au apelat autoritățile, peste tot în lume, înseamnă evident restricții și suspendarea unor activități. Avem de-a face cu un efort aproape global de protejare a sănătății oamenilor, de unde necesitatea de a oferi timp sistemului sanitar să reziste în lupta cu un virus nou, complet necunoscut, a cărei răspândire a devenit pandemică. Astfel, numeroase companii și chiar sectoare întregi ale economiei au ales să intre „în izolare”, în principal din rațiuni de protejare a angajaților.

Acest lockdown quasi-generalizat, combinat cu deteriorarea sentimentului economic în lipsa unui orizont de așteptare în rezolvarea crizei sanitare, explică ajustările drastice ale prognozelor economice, care s-au înrăutățit consistent peste tot în lume. De exemplu, potrivit FMI, economia globală va scădea cu 3% în 2020, în condițiile în care majoritatea economiilor lumii vor evolua în teritoriu negativ, în ciuda măsurilor active anunțate sau pe care guvernele deja le-au adoptat.

Starea de urgență a impus reguli stricte în privința funcționării unor sectoare, obligații specifice pentru asigurarea continuității în funcționare, chiar unele prevederi incomode pentru mecanismele economiei de piață. Din acest punct de vedere, trebuie susținut modul echilibrat în care autoritățile române s-au raportat la mecanismele pieței, cu preocuparea generală de a nu interveni agresiv în funcționarea acestora.

Economiștii și întreprinzătorii de bună-credință știu că măsurile radical intervenționiste pot conduce mai degrabă la efecte adverse, cum ar fi apariția penuriei pe anumite piețe, fie că ne referim la medicamente sau produse alimentare. Tocmai de aceea, economia nu trebuie orientată pe contrasens față de legile cererii și ofertei, nici măcar în starea de urgență, mai ales atunci când întreprinzătorii arată eforturi de solidaritate.”, scrie Cosmin Marinescu, pe blogul personal.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.