România cheltuiește pentru salariile bugetarilor o proporție mai mare din PIB decât media Uniunii Europene, deși statul român funcționează cu venituri fiscale mult mai mici decât cele colectate, în medie, de statele europene. Avertismentul este formulat de consilierul premierului, Ionuț Dumitru, care subliniază că în 2024 țara noastră a ajuns să finanțeze o „factură salarială” publică peste nivelul european, în timp ce dispune de venituri bugetare cu 12 puncte procentuale sub media UE. El atrage atenția că, în acest context, România va fi obligată din 2027 să adopte noi măsuri de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul sub pragul de 3% până la finalul deceniului, așa cum indică și Fondul Monetar Internațional în ultimul său raport.
Ionuț Dumitru a explicat la Digi24 că, în 2024, statul român a alocat peste 11% din PIB pentru plata salariilor din sectorul public. El a comparat această cifră cu media europeană de aproximativ 10,3% din PIB, rezultat care arată că România depășește nivelul UE cu circa un punct procentual.
Dumitru a precizat că acest efort bugetar este dificil de susținut în condițiile în care România colectează taxe și impozite de doar 28% din PIB, față de 40% din PIB, media UE.
„Noi, cu resurse mult mai mici la buget, plătim o factură mai mare de salarii în sectorul public, ca procent din PIB, față de media europeană.”, a explicat Dumitru.
Consilierul premierului a atras atenția și asupra structurii cheltuielilor statului: a transmis că aproximativ 90% din încasările fiscale sunt folosite pentru a acoperi salariile, pensiile și celelalte tipuri de asistență socială, lăsând puțin spațiu pentru investiții sau reforme.
Impozitele pe proprietate: România colectează de trei ori mai puțin decât media UE
O altă vulnerabilitate identificată de Dumitru este nivelul foarte redus al taxării proprietății. El a spus că această categorie aduce la buget doar 0,5% din PIB, în timp ce media statelor europene ajunge la 1,8% din PIB.
Dumitru a subliniat că toate țările din regiune colectează semnificativ mai mult din această sursă, ceea ce amplifică decalajele bugetare ale României.
FMI cere noi măsuri de consolidare fiscală după 2027
Fondul Monetar Internațional recomandă, în analiza anuală dedicată României, schimbări majore în politica fiscală pentru a stabiliza finanțele publice. Printre sugestiile instituției se numără:
• reducerea pragului pentru încadrarea firmelor la regimul microîntreprinderilor la 88.500 euro/an,
• eliminarea scutirilor de impozit pe venit pentru pensii,
• posibilitatea introducerii impozitării progresive, un subiect constant al recomandărilor FMI.
Dumitru a comentat că România ar trebui, în următorii ani, să încetinească ritmul de creștere al salariilor și pensiilor pentru a reduce presiunea pe buget. El a spus că menținerea înghețării de anul acesta și posibil și pentru anul următor ar permite scăderea ponderii salariilor în PIB „fără ajustări brute precum tăieri salariale sau concedieri”.
Despre impozitarea progresivă: „Nu suntem pregătiți”
Referindu-se la dezbaterea privind o eventuală trecere la impozitare progresivă, consilierul premierului a transmis că România nu se află încă în etapa în care poate aborda serios o asemenea reformă.
El a afirmat că sistemul actual nici măcar nu este unul real de cotă unică, întrucât multe categorii de venituri sunt taxate regresiv.
Dumitru a spus că, în opinia sa, discuția despre progresivitate este adesea confundată cu soluționarea inechităților sociale, dar studiile pe care le-a realizat arată că diferențele mari de venit din România nu provin din salarii, ci din alte tipuri de venituri unde nivelul de taxare este foarte scăzut.
El a conchis că o reformă amplă ar necesita mai întâi crearea unui sistem coerent de cotă unică și abia apoi, dacă societatea va fi pregătită, eventual o trecere la progresivitate.
Comentează