Premium
Protecţia infrastructurilor critice a devenit o prioritate pentru state, ca reacţie la riscurile tot mai mari reprezentate de terorism. Toate guvernele recunosc acum că terorismul este o ameninţare de durată ce necesită un răspuns susţinut şi coordonat, iar după 11 septembrie 2001, majoritatea ţărilor au dezvoltat strategii naţionale pentru a proteja infrastructura lor critică, scrie Ion Jinga, ambasadorul României la ONU, într-un articol publicat, joi, în Huffington Post, în care face referire la o rezoluţie adoptată recent de Consiliul de Securitate şi co-sponsorizată de România, prin care ţările membre ale ONU sunt invitate să coopereze pentru protejarea infrastructurii critice contra atacurilor teroriste, relatează agerpres.
Citeşte şi: Preşedintele australian îi dă un sfat preţios lui Trump: 'Îţi pierzi timpul criticând mass-media'
Sistemele critice de infrastructură includ sectorul bancar şi financiar, telecomunicaţiile, serviciile de urgenţă, transportul aerian, maritim şi feroviar, asistenţa medicală, hrana, energia şi aprovizionarea cu apă. Atacurile asupra acestor sisteme pot provoca haos în societăţi şi perturbarea serviciilor publice, scrie diplomatul român.
Consiliul de Securitate al ONU a desfăşurat la 13 februarie, la iniţiativa Ucrainei (care deţine preşedinţia lunară a Consiliului), o dezbatere deschisă privind protecţia infrastructurilor critice împotriva atacurilor teroriste şi a adoptat o rezoluţie (România a fost co-sponsor) în care a făcut apel la statele membre ale ONU să exploreze noi modalităţi de a face schimb de informaţii şi să coopereze în prevenire, protecţie, atenuare, investigare, răspuns şi recuperare în cazul unor astfel de atacuri. A fost subliniat faptul că vulnerabilitatea este sporită de progresul rapid în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, care interconectează multe dintre sistemele critice de infrastructură.
'Prevenirea este în centrul acestei abordări. Drept rezultat, România nu s-a confruntat niciodată cu fenomenul combatanţilor terorişti străini şi nu au existat cetăţeni români sau rezidenţi pe teritoriul nostru care să fi călătorit în zone de conflict cu scopul de a se alătura organizaţiilor teroriste', notează Ion Jinga.
