Rețeaua europeană a consiliilor judiciare avertizează Bucureștiul: „Atacurile asupra justiției trebuie să înceteze”! Consiliul European al Magistraților pentru Justiție trage un semnal de alarmă major privind atacurile asupra sistemului judiciar, lipsa consultărilor și instabilitatea legislativă
România intră sub lupa instituțiilor europene după ce Consiliul Executiv al ENCJ (European Network of Councils for the Judiciary) a emis o declarație de avertizare privind situația sistemului judiciar românesc. În document, ENCJ semnalează „o combinație inacceptabilă” de atacuri politice și mediatice, modificări legislative fără consultări și instabilitate cronică a statutului magistraților, care, luate împreună, plasează statul de drept într-un „pericol real”.
Consiliul Executiv al ENCJ (European Network of Councils for the Judiciary), organizația care reunește consiliile judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, a emis o declarație fără precedent cu privire la situația sistemului judiciar din România.
Potrivit documentului, independența justiției și statul de drept din România se află într-un „pericol real”, pe fondul unei combinații de factori care, luate împreună, pot afecta grav funcționarea corectă a instituțiilor.
„Situația din România prezintă o combinație inacceptabilă de atacuri asupra sistemului judiciar, elaborarea legislației relevante fără consultări adecvate și crearea unei incertitudini repetate cu privire la statutul magistraților”, avertizează ENCJ.
Ce este ENCJ și de ce contează pentru România
ENCJ este o organizație independentă, cu sediul la Bruxelles, care reunește consiliile judiciare din toate statele membre ale UE. România este reprezentată în rețea prin Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Declarațiile ENCJ, deși nu au caracter juridic obligatoriu, au o puternică greutate politică și instituțională la nivel european, fiind analizate atent inclusiv de Comisia Europeană și Consiliul UE.
Prin urmare, avertismentul actual are potențialul de a influența evaluările viitoare ale României în Mecanismul privind Statul de Drept și poate avea consecințe în raport cu fondurile europene și procesul de aderare la Spațiul Schengen.
Trei motive majore de îngrijorare: atacuri, lipsă de consultare și instabilitate
În analiza sa, ENCJ identifică trei probleme fundamentale:
1. Atacuri mediatice și politice fără precedent asupra justiției
După anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, România a cunoscut o campanie mediatică „ostilă și răspândită” împotriva magistraților.
„A avut loc o campanie mediatică fără precedent, ostilă și răspândită, care viza sistemul judiciar. Critici frecvente la adresa justiției, formulate în special de politicieni, au fost amplificate de diverse mijloace de informare în masă”, arată declarația ENCJ.
Consiliul avertizează că aceste atacuri creează neîncredere nefondată în justiție și generează riscuri de intimidare a magistraților. Mai mult, ENCJ semnalează că a primit rapoarte privind incidente în care judecătorii și procurorii au fost vizați direct: „Aceasta poate determina indivizi să acționeze pe baza nemulțumirilor personale față de funcționari, inclusiv judecători și procurori.”
2. Lipsa consultărilor reale cu sistemul judiciar
ENCJ critică dur modul în care Guvernul României promovează modificările legislative cu impact asupra statutului magistraților.
„Dispozițiile legislației propuse nu au fost discutate cu magistrații, ci au fost anunțate public, creând așteptări în cadrul societății și presupunând public un rezultat dorit”, notează declarația.
Consiliul subliniază că orice schimbare privind statutul magistraților trebuie elaborată în consultare reală cu Consiliul Superior al Magistraturii și corpul magistraților: „Consiliile judiciare trebuie să fie implicate în fiecare etapă a elaborării și punerii în aplicare a propunerilor privind administrarea justiției.”
Fără acest dialog, avertizează ENCJ, principiul respectului reciproc între puterile statului este „frustrat”, iar legislația riscă să fie percepută ca impusă.
3. Instabilitate legislativă cronică: 10 modificări majore în 7 ani
Un alt punct sensibil semnalat de ENCJ privește schimbările repetate privind condițiile de pensionare, vârsta de retragere, beneficiile și statutul profesional al magistraților.
„Actuala propunere de modificare a dispozițiilor privind condițiile de pensionare este a treia din 2022 și reprezintă a zecea modificare majoră a statutului magistraților din 2018.”
Această instabilitate continuă, avertizează ENCJ, are efecte grave:
* pensionarea prematură a magistraților cu experiență;
* descurajarea noilor candidați să intre în profesie;
* creșterea volumului de muncă pentru judecătorii rămași;
* întârzieri semnificative în soluționarea dosarelor.
Pe termen mediu și lung, acest fenomen poate conduce la colapsul funcțional al instanțelor.
Context european: România, în atenția Bruxelles-ului
Declarația ENCJ vine într-un moment delicat pentru România, marcat de tensiuni politice interne, anularea alegerilor din 2024 și multiple proceduri europene privind statul de drept.
Bruxelles-ul urmărește atent evoluțiile din justiție, în special după ce România s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să implementeze obiectivul 215 privind reforma pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați.
Potrivit ENCJ, invocarea unei scrisori a Comisiei Europene din martie 2025 pentru a justifica modificările actuale nu poate înlocui dialogul intern:
„Garanțiile sociale, inclusiv condițiile de pensionare, sunt o componentă esențială a independenței judiciare.”
Apelul ENCJ: „Atacurile trebuie să înceteze”
Declarația se încheie cu un apel direct adresat autorităților de la București: „Solicităm politicienilor și mass-media din România să sprijine sistemul judiciar. Cel puțin, atacurile nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea dezinformării cu privire la judecători individuali trebuie să înceteze.”
De asemenea, guvernul este invitat să consulte în mod real CSM în privința oricărei modificări legislative și să țină cont serios de opiniile magistraților.
Mesajul ENCJ este extrem de ferm și pune România într-o poziție delicată pe plan european. O eventuală ignorare a acestor recomandări poate conduce la:
* deteriorarea relațiilor instituționale cu Bruxelles-ul;
* posibile condiționări ale accesului la fonduri europene;
* presiuni suplimentare în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept.
Aceasta este, probabil, cea mai dură declarație ENCJ la adresa României din ultimii 10 ani și marchează un moment de cotitură în raportul dintre sistemul judiciar, puterea politică și instituțiile europene.
Comentează